Sfidarea țărilor europene de către Rusia devine tot mai clară, în contextul incursiunilor tot mai dese și flagrante ale dronelor rusești în spațiul aerian al altor țări suverane și independente. Uniunea Europeană ia măsuri și comisarul pentru Apărare anunță noi sisteme de apărare antiaeriană. Donald Trump a precizat și el, fără a lăsa loc de interpretare, că susține demersurile statelor NATO de a doborî țintele aeriene care pătrund pe teritoriul lor.
Lituanianul Andrius Kubilius, comisarul european pentru Apărare, a anunțat că în 12 luni ar putea fi gata „zidul dronelor”. Acesta este un sistem complex de apărare antiaeriană menit să asigure protecția țărilor UE împotriva incursiunilor de drone străine care pătrund în spațiul aerian al statelor membre.
Inițiativa este o nouă dovadă a efortului Uniunii Europene de a-și întări capacitatea de a se apăra și reflectă abordarea tot mai pregnantă de reînarmare, cu scopul de a-și asigura protecția și a descuraja orice tentativă de operațiuni subversive a unui stat atacator.
În ceea ce privește „zidul dronelor”, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost cea care a dat tonul, declarând, în discursul său de pe 10 septembrie despre starea Uniunii, că este necesară dezvoltarea proiectului.
Kubilius a spus miercuri, 24 septembrie a.c., la lansarea publicației „FIREPOWER”, că în prezent statele UE nu au aparatura și capacitatea necesară de a detecta dronele străine care pătrund în spațiul aerian al lor.
„Poate că avem mijloace bune pentru a detecta avioane străine și rachete care violează spațiul aerian al unui stat, dar dronele în mod special zboară foarte, foarte jos și sunt mici” a subliniat acesta.
Comisarul spune că primul pas este de a face rost cât mai repede de sisteme care să depisteze dronele, lucru care poate fi făcut, conform lui Kubilius. El a citat experți în domeniul militar, care consideră că într-un an de zile se poate dezvolta un sistem operațional care să contracareze „provocările și atacurile Rusiei”.
Una dintre sugestiile comisarului este de a copia strategia utilizată de armata ucraineană, care a amplasat mai mulți senzori acustici pentru a depista dronele inamice care altfel e posibil să nu apară pe radarele obișnuite.
Totodată, lituanianul afirmă că laserele sunt și ele o opțiune de armament pentru a doborî dronele. De altfel, chiar zilele trecute a apărut știrea că statele NATO și Israel testează o nouă armă antiaeriană cu laser.
Costul unui singur foc cu arma respectivă ar fi de mai mic de cinci dolari, mult mai ieftin decât un sistem clasic pe bază de rachete. Conform specialiștilor, problema cu arma laser ar fi că ea nu ar mai funcționa foarte eficient în condiții de ploaie sau de ceață.
Deși UE ar putea, în viitorul apropiat, să își îmbunătățească semnificativ capacitatea de contracarare a incursiunilor de drone rusești, presa scrie despre faptul că, pentru a putea acoperi tot teritoriul, inclusiv apele teritoriale și așa mai departe, va fi nevoie de mai mulți ani pentru ca Uniunea să dezvolte un sistem cu adevărat capabil să apere fiecare pătrățică de teritoriu.
NATO, implicată în paralel
Nici Alianța Nord-Atlantică nu rămâne pasivă la recentele incursiuni ale dronelor rusești și încălcări ale teritoriului statelor membre. Incidentul grav din noaptea de 9-10 septembrie, când 21 de drone ale Rusiei au pătruns pe teritoriul Poloniei, a dus la măsuri concrete din partea NATO.
Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a lansat pe 12 septembrie „Santinela Estică” (Eastern Sentry). Este vorba despre o misiune specifică de-a lungul flancului estic al Alianței, cu scopul de a monitoriza îndeaproape țintele aeriene inamice care ar putea pătrunde în spațiul aerian al țărilor membre.
Danemarca, Franța și Germania coordonează operațiunea, urmând ca și Marea Britanie să se alăture. Din păcate pentru România, întrucât Ungaria nu a permis aeronavelor misiunii respective să tranziteze țara lor, țara noastră este separată de Polonia, țările baltice și nordice.
Sprijinul pentru statele NATO a venit inclusiv de la cel mai înalt nivel. Donald Trump a fost întrebat marți, în timpul întrevederii cu Volodimir Zelenski din marja Adunării Generale a ONU, dacă susține posibilitatea ca țările Alianței să doboare țintele aeriene care pătrund în spațiul lor aerian. Răspunsul președintelui american a fost cât se poate de clar unul favorabil.
Tot mai multe violări ale spațiului aerian
Incursiunile rușilor în spațiul aerian al statelor NATO nu sunt ceva nou, ele fiind chiar un tabiet al armatei Kremlinului. În trecut, avioanele militare erau principalul mijloc prin care se testa reacția țărilor membre.
Au existat tensiuni, după ce aviația turcă a doborât o aeronavă Sukhoi SU-24 a Rusiei, pentru că pătrunsese în spațiul aerian turcesc dinspre Siria. Deci, există precedente cu doborârea țintelor inamice care violează teritoriul NATO.
În ultimii ani, dronele au fost însă principalul mijloc utilizat pentru „băga bățul prin gard” de către Rusia, mai ales după invazia din 2022. Încă de pe 10 martie 2022, la mai puțin de trei săptămâni de la lansarea atacului în Ucraina, rușii au trimis drone în spațiul aerian NATO. Atunci, o dronă de tip Tupolev Tu-141 s-a prăbușit la Zagreb, în capitala Croației, după ce aceasta a ajuns acolo prin teritoriul Ungariei.
De atunci, au tot existat nenumărate exemple de violare a spațiului aerian al țărilor NATO, fie prin drone, avioane, sau alte mijloace, precum rachete. De altfel, în decembrie, ucrainenii au susținut că o rachetă rusească a traversat timp de două minute spațiul aerian românesc.
În ultimele săptămâni, s-a observat însă o intensificare a operațiunilor de acest tip. A existat desigur situația din Polonia, atunci când Varșovia a decis inclusiv să doboare anumite drone care pătrunseseră în țară.
La doar câteva zile pe urmă, o dronă aeriană rusească a survolat teritoriul României. Aceasta a zburat timp de zeci de minute, părăsind în cele din urmă spațiul aerian românesc și intrând în Ucraina.
Acum cinci zile au fost și aeronavele rusești care au intrat în Estonia, mergând direct către Tallinn, ele fiind interceptate de aliații NATO și escortate înapoi în țara lor.
În ultimele două zile, mai multe drone suspecte bănuite au fi ruse au zburat deasupra Danemarcei și Norvegiei. Aeroporturile din Copenhaga și Oslo au fost inclusiv închise temporar din cauza riscului pentru avioanele de pasageri. Totodată, autoritățile norvegiene au raportat că anul acesta au existat trei momente în care aeronavele rusești au încălcat spațiul lor aerian.
Este clar că e problemă reală pentru țările de pe flancul estic al UE și NATO. Semnele de la vârful celor două entități suprastatale sunt însă tot mai clare de a contracara incursiunile. Rămâne de văzut în ce ritm vor continua rușii să testeze reacția statelor de pe flancul estic și dacă ele vor răspunde prin doborârea țintelor.
