Giorgia Meloni a găzduit joi la Roma o conferință internațională pentru efortul de reconstrucție a Ucrainei. La eveniment au participat mai multe nume importante, în frunte cu preșdintele Volodimir Zelenksi, Ursula von der Leyen, sau generalul Keith Kellogg, emisarul lui Donald Trump pentru Rusia și Ucraina.
Ucrainenii își fac speranțe pentru viitorul țării după încheierea războiului cu Rusia. Încă din 2022, s-a vorbit des despre planurile de reconstrucție și ajutorul oferit de diverse state pentru țara invadată să își poată reveni.
Prima condiție esențială este, desigur, încheierea unei înțelegeri care să asigure o pace credibilă, durabilă și stabilă. Dacă se va obține doar un acord șubred de încetare a focului, atunci întregul proces de reconstrucție nu va putea fi demarat, din cauza temerii că poate reizbucni oricând conflictul.
Federația Rusă este o adevărată specialistă în „înghețarea” conflictelor, cum a fost și cazul Ucrainei, din 2015 până în 2022. Condiția prealabilă oricărui nou „Plan Marshall” este evitarea unei astfel de situații.
Venirea la putere a noii administrație americane a însemnat o schimbare de abordare cu privire la conflictul din estul Europei, respectiv aducerea celor două părți la masa negocierilor pentru soluționarea conflictului.
În ciuda eforturilor echipei Trump, Kremlinul a păstrat o atitudine „duplicitară” declarând că își dorește pace, însă acțiunile armatei rusești arătând intențiile reale, acelea de a submina total adversarul.
Totodată, au existat dubii cu privire la strategia președintelui american în legătură cu parteneriatul cu Kievul, mai exact dacă continuă sprijinul economic și militar pentru Ucraina.
După luni de discuții intense și scandaluri, inclusiv întrevederea de la Biroul Oval dintre Trump și Zelenski, s-a semnat, în luna mai, un acord între Washington și Kiev cu privire la posibilitatea firmelor americane de a prospecta și a exploata bogățiile din subsolurile Ucrainei, mai ales metalele rare.
Cu toate acestea, Statele Unite nu ofereau nicio garanție reală Ucrainei, astfel că au existat suspiciuni legitime că documentul era de fapt de fațadă.
Dacă atitudinea conducerii Statelor Unite din ultimele luni a fost una neclară deseori, europenii au rămas în continuare alături de Ucraina și au continuat să sprijine țara invadată.
Generalul Kellogg anunță un nou „Plan Marshall”
În cele din urmă, noua administrație americană se raliază și ea în jurul Ucrainei și oferă semnale tot clare că este alături de țara atacată. Președintele Trump a contramandat un ordin al Pentagonului și a permis astfel livrarea pe mai departe a unor stocuri de muniție esențială pentru Ucraina, precum rachete pentru sistemele antiaeriene „Patriot”, rachetele „Hellfire”, sau obuze de artilerie.
Noul mod de acțiune este mai mult ca sigur determinat de frustrările în relația cu Rusia. Trump l-a atacat din nou pe Putin săptămâna aceasta, reproșându-i fățărnicia de crae dă dovadă. Ulterior, Marco Rubio, Secretarul american de Stat, s-a întâlnit cu Serghei Lavrov, omologul său rus, la Kuala Lumpur, în marja summitului ASEAN. Acolo, diplomatul american i-a transmis nemulțumirea Washingtonului legată de progresul negocierilor.
O nouă veste bună a venit pentru ucraineni din partea generalului Keith Kellogg. Acesta a spus, într-o dezbatere organizată de think-tank-ul „Yalta European Strategy”, înaintea Conferinței de la Roma, că „ar trebui să procedăm cu Ucraina așa cum am procedat cu Europa după Cel de-al Doilea Război Mondial”. El a fost întrebat despre un eventual nou „Plan Marshall”. A admis însă că este un demers foarte greu și că trebuie ca mai mulți parteneri internaționali să își asume această responsabilitate dificilă.
Din actuala administrație Trump, generalul Keith Kellogg este văzut ca fiind persoana cea mai favorabilă Ucrainei, el fiind, alături de senatorul Lindsey Graham, unul dintre puținii oameni din cercul republican de apropiați ai președintelui care militează în mod activ pentru cauza Kievului.
În vârstă de 81 de ani, generalul în retragere al armatei americane este crescut și școlit în epoca Războiului Rece, acesta trăgându-se din vechiul curent republican anticomunist și anti-Kremlin din acea perioadă.
Tocmai din aceste motive, el este o „persona non grata” pentru ruși. Deși este emisarul pentru Rusia și Ucraina, generalul nu a fost implicat direct în niciuna din discuțiile cu oficialii ruși.
În schimb, Steve Witkoff, celălalt emisar al președintelui Donald Trump, care fusese desemnat inițial pentru Orientul Mijlociu, a fost trimis la discuții în locul lui Keith Kellogg.
Witkoff s-a deplasat de cel puțin trei ori la Kremlin (existând posibilitatea să mai fi fost și vizite necunoscute de public) în ultimele luni, el participând inclusiv la întâlnirile din Arabia Saudită între delegațiile Washingtonului și Kremlinului.
Au apărut inclusiv speculații despre faptul că acesta ar fi fost pus să-l aștepte ore întregi pe Vladimir Putin, sau că nu ar fi venit cu un traducător propriu, folosind interpretul Kremlinului.
Declarațiile lui Keith Kellogg au fost urmate de o întrevedere bilaterală cu Volodimir Zelenski și de conferința în sine. Liderul ucrainean s-a arătat mulțumit de conversația cu Kellogg, el cerând la rândul său un „Plan Marshall” în cadrul evenimentului de la Roma.
Zelenski presează SUA pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei
La tête-à-tête-ul cu Keith Kellogg, președintele Zelenski a făcut apel la partea americană să impună sancțiuni noi Rusiei, mai exact să treacă de Senat pachetul de măsuri care stă în așteptare. „Speram ca proiectul de lege al senatorilor Richard Blumenthal și Lindsey Graham să treacă. Fără niciun dubiu, o asemenea măsură va presa și mai mult Rusia să facă pace.”
Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a dat de înțeles că pachetul de sancțiuni ar putea fi adoptat chiar luna aceasta, existând suficient sprijin din partea aleșilor.
Totul depinde de voința președintelui Trump, cel exercită controlul real asupra congresmenilor republicani și cel care a blocat până acum proiectul să meargă mai departe.
În discuția cu Kellogg, Zelenski a propus noi inițiative de întărire a arsenalului Ucrainei și de consolidare a apărării antiaeriene, prin achiziționarea mai multor echipamente militare americane. Totodată, el a vorbit despre consorții americano-ucrainene, prin care cele două țări să producă împreuna tehnică militară.
