Socialistul Zohran Mamdani i-a învins pe Andrew Cuomo (candidatul susținut de Trump) și pe republicanul Curtis Sliwa și va fi primarul metropolei New York. Democratele Mikie Sherrill (New Jersey) și Abigail Spanberger (Virginia) s-au impus în cursele pentru funcția de guvernator în statele lor, obținând scoruri mai bune decât indicau sondajele. În California, referendumul organizat de guvernatorul democrat Gavin Newson (care ar să candideze la prezidențiale în 2028) pentru a redesena circumscripțiile electorale pentru Congres a trecut fără niciun fel de problemă.
În fiecare an, în prima marți a lunii noiembrie, se organizează alegeri în Statele Unite ale Americii. Uneori, e vorba de scrutinul prezidențial, așa cum a fost cazul anul trecut, alteori e vorba de alegeri pentru Congres.
Ciclul electoral american se întinde pe o perioadă de patru ani. În anul în care au loc prezidențialele se țin și alegeri pentru toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților, respectiv o treime din mandatele din Senat. La fel se procedează și în cazul celebrelor „Midterms” (alegerile parțiale), care au loc la doi ani de la scrutinul prezidențial, la jumătatea mandatului președintelui SUA.
Alegeri au loc și la un după întrecerea electorală pentru Casa Albă, respectiv la un an după „Midterms”. Este adevărat însă că numărul funcțiilor „puse la bătaie” este unul mult mai mic, dar ele au importanța lor.
De-a lungul istoriei, în anul de după alegerile pentru președinte, au loc întreceri electorale pentru Primăria New York, guvernatorii din Virginia și New Jersey, respectiv alte curse sau inițiative locale organizate în funcție de context, așa cum acum a fost referendumul din California.
De regulă, aceste scrutinuri sunt un indicator foarte bun pentru trendurile alegerilor „Midterms”, care au loc cu un an mai târziu. Spre exemplu, în ultimii 90 de ani, în cele cinci momente când democrații au câștigat toate cele trei funcții deodată, partidul de stânga a triumfat ulterior și la alegerile parțiale. Rămâne acum de văzut dacă istoria se va repeta și la anul, dar stânga americană cu siguranță are motive de optimism.
Primăria New York City
Dintre toate cursele din 2025, cea mai mediatizată a fost cea pentru Primăria New York, metropola considerată de de unii derpt „capitala lumii”. Dincolo de tot ce înseamnă New York City la nivel mondial, competiția de anul acesta a fost prima din ultimii 16 ani cu adevărat strânsă, fapt ce a stârnit mai mult interes decât de obicei.
Acest aspect a fost confirmat și de prezența la vot, cu peste 2 milioane de persoane exprimându-și preferința la urne, cel mai mare număr din ultimii 50 de ani, conform autorităților locale.
Socialistul Zohran Mamdani, primul musulman ales primar din istoria New York-ului, și-a confirmat statutul de favorit, după ce triumfase în fața competitorului principal Andrew Cuomo în alegerile primare ale Partidului Democrat din iunie.
Cuomo, fost guvernator al statului New York între 2011-2021, a decis să candideze ca independent la primărie, în urma înfrângerii suferită în fața lui Mamdani, în cursa internă a democraților.
Odinioară un „portstindard” al Partidului Democrat (în martie 2020, democrații au vrut ca el să îl înlocuiască pe Joe Biden în cursa prezidențială, pe fondul prezenței sale publice lăudate de la începutul pandemiei de Coronavirus), Cuomo a căzut în dizgrație în 2021. Atunci, el și-a dat demisia, după ce a fost acuzat de mai multe femei că le-ar fi agresat. Totodată, a fost acuzat de raportarea unui număr mai mic de morți de COVID-19 în azilele de bătrâni, după ce a decis, la începutul pandemiei, să trimită bolnavii de COVID-19 în izolare în aceste azile, în ciuda faptului că vârstnicii erau printre cei mai expuși riscurilor virusului.
Fostul guvernator spera să își relanseze cariera politică prin câștigarea primăriei. Imaginea sa „pătată” l-a tras în jos în mod decisiv, alegătorii preferând o „față nouă”.
Actualmente membru al legislaturii statului New York, Zohran Mamdani și-a concentrat mesajul campaniei sale asupra temei scăderii costului vieții, în timp ce Cuomo a marșat pe mesajul că el e cel care îl poate opri pe „antisemitul” Mamdani (mare critic față de politica Israelului în Gaza).
În cursă a mai fost și Curtis Sliwa, fondatorul organizației Guardian Angels și candidatul Partidului Republican. Deși membru al aceleiași formațiuni, președintele Donald Trump a preferat să îl susțină pe fostul său rival politic, Andrew Cuomo, sub pretextul că ar avea șanse mai mari de a-l învinge pe Mamdani.
Despre Trump și Cuomo se vehicula că ar avea prieteni și donatori comuni, care ar fi facilitat alianța de conjunctură. Fiul lui Mario Cuomo, la rândul său fost guvernator al statului New York, spera astfel că va avea parte de sprijinul electoratului de dreapta odată cu obținerea susținerii oficiale din partea lui Trump.
Mamdani a obținut în cele din urmă 50,4% (triumfând în Brooklyn, Manhattan, Queens și Bronx), în timp ce Cuomo a luat 41,6% (câștigând fieful conservator Staten Island), iar republicanul Sliwa 7,1%. Victoria auto-proclamatului socialist reprezintă un succes important pentru aripa stângă a Partidului Democrat în lupta lor internă contra aripii moderate, Cuomo fiind un exponent al acesteia din urmă.
Cheia succesului lui Mamdani, conform anumitor analiști americani, ar fi fost faptul că a reprezentat ideea de schimbare la aceste alegeri, fiind o figură nouă și diferită de restul. A mai fost punctat faptul că a avut o strategie foarte bună în a se focusa pe probleme economice, mai ales ale tinerilor, punând mai puțin accent pe „identity politics”, aspect cu care s-a diferențiat de alți democrați în ultimii ani (aceștia fiind preponderent axați pe teme sociale precum reprezentare comunității LGBTQ etc.).
Totodată, faptul că Mamdani s-a poziționat ferm anti-Trump a fost, de asemenea, esențial, președintele american rămânând o figură nepopulară în orașul său natal, New York, în ciuda progreselor înregistrate la alegerile prezidențiale de anul trecut.
New Jersey
La doar o „aruncătură de băț” de New York City, vecinii din New Jersey au participat la alegeri pentru funcția de guvernator. Dintre cele patru mari scrutine de aseară, acesta era considerat cel mai strâns.
Fost pilot și actualmente membră a Camerei Reprezentanților din Congress, democrata Mikie Sherrill pleca cu prima șansă în fața republicanului Jack Ciattarelli, în sondajele care indicau că are un avans de maxim 6%. AtlasIntel o dădeau cu doar un procent în fața contracandidatului său. În cele din urmă, Sherill a triumfat cu 56,2%, față de cele 43,2% ale lui Ciattarelli.
Candidând pe o platformă moderată, refuzând inclusiv să își declare sprijinul pentru Mamdani în cursa de la New York, aceasta a sperat însă că mesajul său puternic anti-Trump și asocierea lui Ciattarelli cu președintele în funcție îi va aduce un avantaj, lucru care s-a adeverit.
Jack Ciattarelli a candidat pentru a treia oară pentru fotoliul de guvernator al statului. Dacă, la precedentele două curse, a preferat să țină o oarecare distanță față de Trump (numindu-l chiar șarlatan în trecut), acum strategia sa a fost diferită.
Anul trecut, una dintre cele mai mari surprize la alegerile prezidențiale a fost faptul că, în New Jersey, Donald Trump s-a apropiat la mai puțin de șase procente de Kamala Harris, într-un stat tradițional „albastru” (adică democrat).
Scorul remarcabil de bun al lui Trump a dus la reluarea unor discuții mai vechi de vremea lui Bush Jr., anume strategia „Red Jersey”, prin care republicanii sperau că, dacă vor investi suficienți bani, timp și energie în New Jersey, vor putea să îi surclaseze pe democrați în ceea ce e considerat a fi un fief tradițional al stângii.
Trump a profitat anul trecut de nemulțumirile, mai ales în rândul hispanicilor și a afro-americanilor, de regulă electorat democrat, cu privire la situația economică și prestația generală a administrației Biden. Tocmai datorită prestației bune la alegerile prezidențiale în New Jersey, Ciattarelli a considerat acum că ar fi mai avantajos pentru el să își lege imaginea de cea a liderului de la Casa Albă.
Cel mai clar exemplu pentru a demonstra această idee este scorul de la ultimele alegeri din comitatul Passaic (New Jersey), acolo unde majoritatea populației este hispanică (aproape 43% vs 39% albi non-hispanici). În 2020, Biden s-a impus în Passaic cu o marjă de 16,6%. Ulterior, în 2024, Trump a triumfat cu aproape 3% .
Acum, în 2025, Mikie Sherrill a câștigat Passaic cu 15%, demonstrând astfel că democrații au reușit să recapteze o parte din electoratul pierdut în fața lui Trump anul trecut, în speță hispanicii.
Dincolo de faptul că Trump nu mai are succesul economic din primul său mandat (cu 61% dintre respondenții unui sondaj CNN considerându-l principalul vinovat pentru starea actuală proastă a economiei), sau de scăderea de popularitate în rândul hispanicilor (pe fondul deportărilor masive ale ICE), președintele mai are o problemă în relația cu electoratul din New Jersey.
Acesta a anunțat recent sistarea finanțării federale pentru tunelul „Gateway” de sub râul Hudson, care urma să ușureze enorm tranzitul locuitorilor din New Jersey care lucrează în metropola New York.
La toate acestea se adaugă și incertitudinea legată de „government shutdown”, actualul episod devenind de azi cel mai lung din istoria SUA, respectiv îngrijorările cu privire la erodarea democrației în SUA de către actuala administrație. Astfel, este explicabil de ce Mikie Sherrill a ajuns să câștige așa de clar.
Virginia
Și cetățenii statului Virginia și-au ales azi-noapte guvernatorul. Aici, democrații au revenit la putere, după ce candidata lor, Abigail Spanberger, s-a impus cu 57,5%, față de 42,3%, cât a obținut republicana Winsom Earle-Sears.
Spanberger a reușit, la rândul ei, să obțină un scor mai bun decât indicau sondajele, care o cotau cu un avans de dar 10%. Fostă membră a Camerei Reprezentanților, aceasta a candidat cu un mesaj mai degrabă centrist, dar foarte ferm anti-Trump.
Dintre toate statele americane, Virginia a fost unul dintre cele mai afectate de concedierile efectuate în primăvară de DOGE în aparatul de stat american, respectiv de actualul „government shutdown”.
Zona de nord a statului, aflată în imediată vecinătate a capitalei Washington DC, este considerată a fi una dintre cele mai dezvoltate din întreaga țară, acolo trăind inclusiv foarte mulți angajați federali din diversele instituții centrale. Acești oameni au rămas fără joburi, sau nu mai sunt plătiți din cauza „shutdown-ului”, guvernul neavând în prezent o lege a bugetului în vigoare.
Așadar, exista în rândul populației din Virginia, un puternic sentiment de nemulțumire față de actuala administrație, fapt ce reprezenta un mare handicap pentru candidații republicani.
Formațiunea de dreapta se afla în poziția de a-și apăra mai multe mandate câștigate în 2021, atunci când candidatul GOP (porecla republicanilor – de la Grand Old Party) pentru funcția de guvernator, Glenn Youngkin, i-a propulsat pe colegii săi către victorie și în alegerile pentru viceguvernatorul statului sau procurorul general.
Dacă, la vremea aceea, furia față de administrația Biden și modul lor de gestionare a restricțiilor anti- COVID a dus la prima victorie a GOP în Virginia din 2009 încoace, acum democrații au recâștigat toate funcțiile pierdute atunci.
Încă un lucru important de menționat este că, potrivit Constituției Virginiei, guvernatorii nu pot avea două mandate consecutive. Astfel, republicanul moderat Glenn Youngkin, care avea o cotă de încredere destul de bună, nu a mai putut candida, lăsându-i locul viceguvernatorului Winsom Earle-Sears. Aceasta nu beneficia de aceeași popularitate, fapt ce a ajutat-o clar pe Spanberger. Oricum, este clar că Earle-Sears nu a fost inspirată atunci când s-a decis să apeleze la sprijinul lui Trump, o figură nepopulară în Virginia.
California
Cel mai populat stat al SUA, California, care ar fi totodată a patra economie a lumii dacă ar fi o țară independentă, a avut ieri un referendum important privind redesenarea circumscripțiilor pentru Camera Reprezentanților.
Guvernatorul democrat al statului, Gavin Newsom, se poziționează drept unul dintre liderii opoziției contra actualei administrații, vehiculându-se că ar urma să candideze pentru nominalizarea Partidului Democrat la prezidențialele din 2028.
În Statele Unite, fiecărui stat îi este alocat un număr de mandate în Camera Reprezentanților, în funcție de numărul de locuitori. Fiecare stat își desenează apoi harta circumscripțiilor, trebuind însă să respecte anumite reguli, precum reprezentarea minorităților etnice.
În ciuda acestor reguli, fenomenul de „gerrymandering” (respectiv de a desena hărți „trunchiate”, care să avantajeze unul din partide) este totuși destul de răspândit, Curtea Supremă intervenind deseori, de multe ori tardiv, pentru a corecta aceste excese.
Ca urmare a faptului că partidul președintelui a pierdut aproape mereu, în mod istoric, alegerile „Midterm” pentru Camera Reprezentanților, republicanii s-au hotărât să redeseneze harta cu circumscripții a statului Texas, un fief conservator și, totodată, al doilea ca număr de locuitori (38 de mandate în total).
Astfel, partidul de dreapta spera că ar putea să își păstreze majoritatea fragilă (cea mai mică din ultimele decenii) în Camera Reprezentanților, urmând ca și alte state „roșii” (conservatoare), precum Indiana, Missouri și poate chiar Florida (al treilea ca populație- 28 de mandate în total) să redeseneze circumscripțiile în mod favorabil pentru republicani.
Pentru a contracara manevra republicană, Gavin Newsom s-a hotărât să organizeze acest referendum, inclusiv cu scopul de a câștiga capital electoral. Întrucât California are în prezent o procedură legală cu o comisie imparțială, care desenează harta circumscripțiilor, era nevoie de un referendum pentru suspenda temporar, până în 2030, această regulă.
Deși sondajele indicau inițial o oarecare reticență a electoratului, referendumul din California a trecut „en fanfare”, cu aproape 64% dintre cei care s-au prezentat la urme aprobând demersul guvernatorului Newsom de a redesena hărțile.
Aceasta nu ar trebui, totuși, să fie o surpriză, dat fiind faptul că statul California este unul dintre cele mai favorabile Partidului Democrat din toata țara. Desigur, marja victoriei e importantă. Și aici, se observă din nou trendul anti-Trump, ecartul dintre „Da” și „Nu” la referendum fiind de aproape 30%.
Ce urmează
După alegerile de azi-noapte, se intră acum în campania pentru „Midterms”. Urmează ca alegerile primare să aibă loc undeva în primăvară, urmând ca, în noiembrie anul viitor, să aibă loc scrutinele pentru mandatele din Congres, dar și pentru funcțiile de guvernator în anumite state.
Republicanii se află „în defensivă” acum. Despre „Midterms”, deseori se spune că ele sunt un referendum la adresa președintelui în funcție. Încă de aseară, Trump s-a delimitat de seara proastă a formațiunii sale, spunând că numele lui nu se afla pe buletinul de vot.
Republicanii din diversele circumscripții competitive din toată țara (în unele dintre ele alegătorii votând cu democrații la nivel prezidențial, sau la Senat) sunt cei mai vulnerabili. Dacă va exista un „blue wave”, adică democrații vor obține un scor bun, inevitabil ei sunt cei mai expuși, unii dintre ei având dificultăți chiar și într-un an favorabil GOP de a câștiga.
În orice caz, mesajele potrivit cărora democrații ar fi „în derivă” nu mai sunt credibile. Există într-adevăr un „război” între socialiști și moderați, dar acesta se va tranșa la alegerile primare pentru funcțiile respective. La alegerile generale, electoratul de stânga pare totuși a se mobiliza în jurul candidatului lor.
