Rusia a bombardat intens Ucraina în weekend-ul trecut, în ceea ce presa a catalogat drept „cel mai mare atac aerian” de la invazia din 2022. Conform informațiilor apărute, 367 de drone și rachete ar fi fost folosite de armata Kremlinului pentru a lovi marile orașe din țara vecină. Cel puțin 13 civili, printre care și mai mulți copii și-au pierdut viața.
După discuțiile de la Istanbul, în care mulți au acuzat Rusia că „mimează” participarea la negociere, a urmat o convorbire telefonică între Donald Trump și Vladimir Putin.
Până în acest moment, nu pare că apelul telefonic ar fi adus îmbunătățiri. Din contră, Moscova se simte încurajată de disensiunile dintre Washington și Kiev. La întâlnirea cu delegația Ucrainei pe malurile Bosforului, diplomații Moscovei au amenințat cu cucerirea și anexarea unor noi regiuni ucrainene.
Inițial, Trump a promis în campania electorală că va rezolva conflictul chiar înainte să își preia mandatul la Casa Albă. Apoi, a declarat că se va ajunge la o pace în primele 24 de ore de la învestirea sa în funcție. Ulterior, a stabilit drept termen pentru soluționare Paștele de anul acesta.
Toate aceste deadline-uri au fost rând pe rând devansate pentru ca, în prezent, să nu existe la orizont nicio perspectivă clară cu privire la finalul conflictului, în timp ce Rusia refuză orice propunere de încetare a focului pe 30 de zile.
Inevitabil, președintele american s-a enervat din cauza tuturor tergiversărilor. Toate aceste „jocuri” și false aparențe ale Rusiei nu au făcut decât să îi știrbească autoritatea lui Trump. Imaginea sa de „aducător de pace”, pe care și-a creat-o de-a lungul campaniei și care l-a „purtat” inclusiv spre victorie în noiembrie, este pusă sub semnul întrebării.
Eșecul de a crea premisele unui armistițiu ruso-ucrainean este speculată intens de rivalii săi politici. Astfel, republicanul este nevoit să adopte o strategie diferită cu privire la războiul din Europa.
Trump declară că Putin a înnebunit
Liderul american se lăuda săptămâna trecută, după conversația telefonică cu Vladimir Putin, că ea a decurs „excelent” și a vorbit inclusiv despre posibilitatea de a ridica sancțiunile la adresa Rusiei și de a face comerț cu aceștia.
Atacul din weekendul trecut se aseamănă cu cel care a avut loc în weekendul de Paște: brutalitate excesivă, victime în rândul civililor, toate acestea în timp ce administrația americană vorbea despre progresele din discuțiile cu rușii.
Kremlinul a forțat nota, iar bunăvoința actualei administrații pare că e „pe terminate”.
Donald Trump a avut o reacție pe rețeaua sa de social media, Truth Social. „Mereu am avut o relație bună cu Vladimir Putin al Rusiei, dar ceva s-a întâmplat cu el. A ÎNNEBUNIT de tot!”
Președintele a continuat: „Am spus întotdeauna că el vrea TOATĂ Ucraina, nu doar o bucățică din ea. Pare se că se adeverește ceea ce zic, dar, dacă într-adevăr așa e, asta va duce la căderea Rusiei.”
Postarea a venit după ce liderul de la Casa Albă vorbise anterior cu jurnaliștii americani și le oferise și lor un răspuns la cele întâmplate. El a mărturisit că a fost surprins de intensificarea bombardamentul de către ruși.
Întrebat de un reporter dacă ia în calcul impunerea unor sancțiuni suplimentare la adresa Rusiei, Trump a punctat: „Absolut! Omoară atât de mulți oameni! Ce naiba s-a întâmplat cu el (referindu-se la Putin)? ”
Rușii i-au răspuns lui Trump. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că observațiile lui Trump vin pe fondul „unei suprasolicitări emoționale”.
Trump nu este singurul oficial al Washingtonului care a ieșit zilele acestea să condamne Moscova. Keith Kellogg, emisarul președintelui pentru Ucraina, văzut de mulți drept cel mai favorabil Kievului din actuala administrație, a avut și el o ieșire categorică.
Acesta a transmis pe X că uciderea civililor, a copiilor și a femeilor în propriile lor case este o încălcare a Convenție de la Geneva. În plus, a caracterizat atacurile drept „rușinoase” și a cerut o încetare imediată a focului.
Totodată, înaintea evenimentelor din weekend, Scott Bessent, șeful Trezoreriei americane, a participat la reuniunea miniștrilor de finanțe din G7. Acolo el a semnat o declarație prin care statele membre condamnau cu fermitate războiul dus de Moscova, ceea ce reprezenta o „schimbare de optică” pentru oficialii din echipa Trump. În general, aceștia au urmat „linia” trasată de șeful lor, anume de a nu critica excesiv Rusia.
Zelenski nu a scăpat nici el
După exploziile și valul de rachete de sâmbătă noapte, spre duminică dimineață, președintele de la Kiev a reacționat furios. Printre cei vizați de Zelenski a fost și Trump.
Liderul ucrainean a „condamnat tăcerea Americii” (niciun oficial american nu oferise la acel moment vreo declarație despre atacul rusesc). Mai mult, el a cerut sancțiuni noi împotriva Rusiei: „Orice astfel de lovitură teroristă a rușilor este un motiv suficient pentru a impune noi sancțiuni la adresa lor!”
După discuția telefonică cu Putin, de săptămâna trecută, Trump l-a sunat pe Zelenski. Din informațiile apărute în presă, președintele SUA i-ar fi dat de înțeles omologului ucrainean că nu va lua noi măsuri împotriva Rusiei. Ba chiar, a vorbit public despre relansarea relației cu Kremlinul și afacerile pe care le va face cu aceștia.
În schimb, UE a impus noi restricții săptămâna trecută, fiind al 17-lea pachet de sancțiuni. Conform unor surse de la Bruxelles, este posibilă adoptarea unui nou pachet de sancțiuni în viitorul apropiat.
Trump l-a „mustrat” pe Zelenski pe Truth Social, simultan cu mesajul transmis lui Putin. „Tot ce iese din gura lui nu face decât să ducă la noi probleme. Nu îmi place! Ar face bine să se oprească!”
Acesta este un nou episod dintr-o serie de astfel de contre dintre Zelenski și Trump. Desigur, cel mai de impact moment a fost vizita ucraineanului la Casa Albă, care s-a soldat cu cearta publică în fața presei.
SUA, între continuarea medierii sau abandon
Toate aceste evenimente au loc în contextul în care Donald Trump, JD Vance și Marco Rubio au vorbit cu toții despre posibilitatea ca SUA să se retragă din actualul lor de intermediar al negocierilor dintre Rusia și Ucraina. Președintele american a vorbit despre posibilitatea ca Vaticanul să preia sarcina.
În plus, totul se petrece într-un moment în care noua administrație americană vorbește despre repoziționarea pe plan extern, mai exact despre diminuarea rolului Statelor Unite la nivel internațional.
Cel mai recent exemplu este discursul lui JD Vance de vinerea trecută la Academia Navală a Marinei americane. „Ne întoarcem la o strategie ancorată în realism, care este bazată pe interesele de bază ale securității noastre naționale,” a declarat acesta.
Vicepreședintele a mai precizat că schimbarea adusă de Trump este una „generațională”, care semnifică sfârșitul unor „decenii prin care SUA s-a îndepărtat de viziunea părinților fondatori.”
