Israelul a lansat un atac fără precedent, acum trei zile, în capitala Qatarului, cu scopul de a ucide mai mulți lideri Hamas, iar liderii de la Doha încearcă să răspundă la gestul provocator. După ce premierul țării, șeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, a declarat că, prin acest atac, Netanyahu a omorât orice speranță pentru ostaticii din Gaza, demnitarul qatarez efectuează o vizită la Washington, unde va discuta cu mai mulți lideri importanți.
Tensiunile din Orientul Mijlociu ating noi cote alarmante! Deși regiunea a avut întotdeauna un element inerent de instabilitate, conflictul militar din Fâșia Gaza riscă să se extindă și în alte părți, mai ales în contextul anumitor operațiuni militare ale Israelului, care pot provoca reacții puternice.
O astfel de operațiune este și bombardamentul aerian asupra anumitor obiective la Doha, în locații unde statul israelian suspecta că se află lideri Hamas.
Aviația israeliană a efectuat o misiune impresionantă, avioanele F-35 folosite pentru raid nefiind detectate, dar, totodată, cu potențialul de a „încinge spiritele”.
Qatarul a mai fost, în iunie, victima unui alt atac cu rachete din Iran, care a vizat atunci baza militară Al- Udeid, ca răspuns la bombardamentele americane asupra facilităților nucleare ale țării, acolo fiind staționați 10.000 de soldați ai Statelor Unite.
Atacul de atunci a fost anunțat de dinainte, existând mai multe țări care au apucat să își închidă spațiul aerian, pentru a preîntâmpina orice catastrofă, iar americanii au avut timp să-și evacueze militarii de la bază.
Acum, atacul Israelului a fost inopinat, autoritățile qatareze fiind prinse cu „garda jos”. Șeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, prim-ministrul de la Doha, a precizat că statul din Golf nu va tolera nicio încălcare a suveranității sale și a calificat atacul israelian drept „terorism la nivel de stat”.
Mesaj important
Premierul țării a transmis că „statul Qatar este hotărât să ia măsuri decisive față de orice entitate care atacă teritoriul său și ne rezervăm dreptul să răspundem, respectiv de a lua toate măsurile necesare.”
Primul test pentru conducerea de la Doha este dacă va trece și la fapte sau va rămâne doar la stadiul de vorbe. Având în vedere amploarea operațiunii din Gaza, respectiv a strategiei israeliene de tipul „totul sau nimic”, o simplă declarație de amenințare, cel mai probabil, nu va fi ajuns de intimida și descuraja un alt astfel de atac.
Cu toate acestea, pentru Qatar este important să își calibreze răspunsul în așa fel încât să nu dea imaginea că țara se va transforma într-un teatru de operații, în contextul unor bombardamente reciproce cu Israel, sau orice alt stat (sau grupare teroristă) care îi amenință.
La fel ca vecinele Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, Qatarul încearcă să își diversifice economia, astfel încât să nu mai depindă doar de petrol. Ca parte a acestui efort, statele din Golf au construit metropole de ultimă generație, menită să atragă atât turiști, dar mai ales investitori și companii străine, cu tot cu angajații lor expați, care să vină cu „know- how”.
Alături de Dubai, Abu Dhabi sau Riad, Doha este un exemplu perfect de astfel de metropolă, fiecare având particularitățile ei. Pentru toate aceste orașe, însă, este important să proiecteze o imagine de siguranță și stabilitate, fiind unul din aspectele esențiale în a atrage rezidenți străini și vizitatori.
Dacă aceștia au percepția că sunt expuși riscului într-o potențială zonă nesigură, atunci metropolele respective din Golf devin mult mai puțin atractive, în ciuda veniturilor mari sau a taxelor mici.
Exact cu genul acesta de probleme se confruntă Qatarul acum, existând un risc clar de emigrare a expaților străini, dacă se intensifică neînțelegerile cu Israel și se ajunge la noi bombardamente.
Factorul Hamas
Desigur, marea problemă pentru Tel Aviv și pentru parteneri este aceea că statul Qatar a susținut timp de mulți ani Hamas și încă o mai face, existând mai mulți lideri ai organizației teroriste care s-au refugiat la Doha.
Într-adevăr, acest aspect le oferă acum qatarezilor avantajul de a putea media negocierile Israelului cu Hamas, Doha jucând un rol esențial în acest proces, care tărăgănează însă.
În ultimele săptămâni, Israelul și-a accelerat campania militară din Gaza, existând inclusiv noi ordine de evacuare pentru civilii palestinieni. Chiar bombardamentul de la Doha este un semn al acesteia, dorința fiind, în special, de a obține o capitulare a Hamasului, cu scopul de a prelua controlul, dar și de a elibera civilii, scopul inițial declarat al ofensivei din Gaza.
Conducerea Qatarului știe că are acest atu, al rolului de mediator cu Hamas, aspect reflectat și în declarația premierului al-Thani cum că „s-a pierdut orice speranță pentru ostatici după atacul ordonat de Netanyahu”, fiind un mod clar de a presa Tel Aviv- ul pe o temă foarte sensibilă pentru publicul israelian.
Desigur, israelienii consideră că, poate, nici nu s-ar fi ajuns la catastrofa din 7 octombrie 2023, dacă Hamasul nu era ajutat de la bun început de Qatar. Presiunea asupra Dohei a venit și din SUA, încă de pe vremea administrației Biden, Washingtonul cerându-i să renunțe la asistența și sprijinul pentru organizația teroristă de îndată de ostaticii sunt eliberați, conform mai multor surse, inclusiv jurnalistul Bob Woodward.
America trebuie să intermedieze
Riscul ca situația să degenereze este unul real. Din fiecare tabără apar tot mai multe amenințări. Din păcate, această situație duce și la o amplificare a retoricii urii pe social media, acolo unde circulă inclusiv multe „fake news” despre presupuse declarații ale unor lider din Orient, care anunță atacuri și războaie iminente.
Ce este clar însă e că Doha are mai mulți aliații importanți. Partenerii sunniți din Golf, anume state precum Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, și-au declarat sprijinul ferm pentru Qatar, ele având și „pârghii” de a influența Israelul. Spre exemplu, Abu Dhabi menține relații bune cu Tel Aviv, iar Riadul poate relansa negocierile de recunoaștere a statalității Israelului pentru a obține concesii.
Qatarul beneficiază însă și de sprijinul aliaților săi din timpul blocadei conduse de Arabia Saudită împotriva sa (susținută și de Donald Trump în timpul primului său mandat), atunci când mai multe state sunnite au condamnat sprijinul Qatarului pentru anumite grupări teroriste. Aliații în speță sunt Iran și Turcia.
Iranul, desigur, se află deja într-o stare de conflict cu Israel. Teheranul are tot interesul să se apropie de statele arabe, datorită acestui context. Iranienii ar putea să își intensifice colaborarea pe mai multe paliere cu Qatarul, bazându-se și pe faptul că au reușit să penetreze apărarea anti-aeriană israeliană. Relația Doha – Teheranul are potențialul de a servi drept un factor de descurajare.
Din multe puncte de vedere, Turcia este cea mai puternică armată din Orientul Mijlociu. Tensiunile dintre Ankara și Tel Aviv sunt în creștere, și din cauza sprijinului Turciei pentru Hamas. Erdogan a detașat recent zeci de mii de soldați noi în Ciprul de Nord, Israelul fiind vizat direct de mișcare, cu Turcii putând lovi coasta țării în doar zece minute.
Turcia este și țară membră NATO, aspect care i-a oferit o imunitate față de atacuri din partea Israelului. În teorie, dacă Netanyahu se decide să bombardeze țara, atunci celelalte 31 de state membre ale Alianței vor trebui să intervină de partea Turciei. Este clar că Doha ar putea apela la aliații de la Ankara pentru a pune presiune în plus pe Tel Aviv, din nou, ca factor de descurajare.
Singura țară însă care poate menține cu adevărat un echilibru în Orientul Mijlociu este SUA, având posibilitatea de a influența atât Israelul, cât și tabăra musulmană (Qatar și aliații săi).
Tocmai de aceea, șeicul al-Thani se va deplasa la Washington pentru întâlniri cu conducerea americană. El va avea întrevederi cu Marco Rubio, Secretarul de Stat american, dar se pare că și cu Donald Trump, JD Vance și Steve Witkoff, emisarul președintelui pentru Orientul Mijlociu.
Americanii, așa cum s-a demonstrat în timpul turneului lui Trump în Orientul Mijlociu, țin la Qatar și nu vor să își strice relația cu țara. Astfel, e posibil să intervină de partea lor. Cu toate acestea, ei probabil îl vor forța pe al-Thani să accelereze demersurile pentru eliberarea ostaticilor de către Hamas, fiind o temă importantă pentru Trump, care ar avea noi motive să ceară să i se acorde Premiul Nobel pentru Pace.
