În ciuda opoziției ferme a Ucrainei, susținută și de statele europene, Donald Trump insistă asupra unui schimb de teritorii între Rusia și Ucraina, care aparent ar duce către o încetare a ostilităților. La prima vedere, poate părea bizar de ce a președintele SUA a insistat pe ideea aceasta în ultimele zile. La o analiza mai atentă, pare o strategie prin care președintele american speră să obțină acces la cât mai multe resurse naturale și puncte strategice.
Cu summitul din Alaska programat pentru vineri, unde va avea loc mult așteptata întrevedere a lui Donald Trump cu Vladimir Putin, se speculează intens asupra scopurilor și obiectivelor urmărite de părțile interesate.
După mai multe săptămâni de presiune constantă asupra Kremlinului, de pe urma căreia au avut de suferit și țări terțe, precum India (care a fost penalizată pentru achizițiile continue de hidrocarburi din Rusia), președintele american pare din nou convins că va ajunge la un acord cu omologul rus privind încetarea focului în Ucraina.
O nouă vizită a lui Steve Witkoff la Moscova a adus o nouă schimbare de dinamică. Ca de obicei, afaceristul ales de Trump pentru poziția de emisar și-a atras critici consistente din partea presei internaționale.
De data aceasta, se pare că Witkoff ar fi înțeles greșit condiția impusă de Vladimir Putin ca trupele ucrainene să se retragă de tot din regiunile Herson și Zaporojia, pentru ca Rusia să fie de acord cu sistarea luptelor. Mai exact, emisarul ar fi priceput eronat că Armata rusă se oferă să se retragă din acele regiuni, deși ele au fost anexate prin lege și au existat nenumărate declarații că ele vor rămâne „pe vecie rusești”.
Încăpățânarea și incompetența lui Witkoff riscă să îl pună pe Donald Trump din nou în poziția de a se lăuda în fața camerelor că sfârșitul războiului este iminent, pentru ca ulterior să se întâmple opusul.
Acum, în urma întâlnirii Putin-Witkoff, Trump pare setat pe un schimb de teritorii care ar fi benefic atât pentru Ucraina, cât și pentru Rusia, conformelor spuselor sale.
Încă de la evenimentul de vineri de la Casa Albă, unde liderii din Armenia și Azerbaijan s-au întâlnit pentru semnarea păcii între cele două state, președintele american a început să expună teoria schimbului de teritorii.
A reluat-o ieri, la o conferință de presă susținută alături de membri ai Cabinetului său, în care a explicat că Rusia a ocupat terenurile „de ce mai mare valoare”, echivalentul în lumea imobiliară a proprietăților aflate pe malul mării, cu cel mai mare preț de pe piață.
Intențiile lui Trump
Liderul american a adăugat că se va strădui să recupereze o parte din acele teritorii de mare valoare pentru Ucraina, subliniind că, dacă termenii înțelegerii nu i se pare acceptabili, atunci luptele vor continua.
Așadar, întrebare firească este ce anume consideră Trump a fi teritoriu de mare valoare și de ce anume ar dori ca Ucraina să îl recupereze?
HARTA RESURSELOR MINERALE ALE UCRAINEI

Sursa: The Guardian
Nu de puține ori, Trump a vorbit de bogățiile din subsolurile Ucrainei, mai ales abundența de matale rare, esențiale pentru industriile de ultimă generație, inclusiv inteligența artificială.
Dorința sa ca SUA să aibă acces la aceste resurse și de a le putea exploata a fost materializată prin mult râvnitul memorandum semnat cu Kievul, pe care președintele Zelenski refuza inițial să îl accepte.
În consecință, este în tot interesul Statelor Unite ca respectivele teritorii, unde se găsesc metalele rare mult dorite, să fie sub controlul Ucrainei, stat cu care a semnat un memorandum pentru a demara operațiuni de exploatare a lor.
Harta de mai sus prezintă resursele minerale ale Ucrainei, dar este din luna februarie, iar, între timp, situația de pe front s-a înrăutățit pentru Ucraina. Coincidență sau nu, una din principalele axe pe care au avansat rușii a fost din regiunea Donețk înspre regiunea Dnepropetrovsk, fix unde harta indică cel mai zăcământ de metale rare (evidențiat cu o săgeată în imaginea de mai sus). Acolo, în estul regiunii Zaporojia și vestul regiunii Donețk, se află cel mai valoros teritoriu.
Dacă liderul de la Casa Albă va încerca să forțeze o retragere a rușilor din Zaporojia, așa cum a înțeles greșit de la Witkoff, există mai multe mize în spatele unei astfel de dorințe.
Pentru Ucraina, ar fi ideal să redobândească accesul la Marea Azov, care ar însemna inclusiv „spargerea” coridorului terestru rusesc până în Crimeea, prin eliberarea orașelor Berdiansk și Melitopol, ceea ce forțele Kievului nu au reușit prin contraofensiva din 2023. Acesta este un scenariu puțin probabil, dată fiind valoare strategică incontestabilă pentru Rusia a acelor rute de transport.
Cu toate acestea, să zicem Trump reușește să obțină măcar o retragere parțială a trupelor Moscovei. Conducerea americană dorește asta inclusiv cu scopul de a securiza depozitul de titan de la Stremyhorodske, din regiunea Dnipropetrovsk (vizibil pe hartă). Acesta al doilea cel mai mare astfel de zăcământ din Ucraina, după cel din Jîtomîr, și unul din cele mai mari din Europa. Titanul este o resursă foarte importantă inclusiv în industria aerospațială.
Nu în ultimul rând, în primăvară, Trump și-a manifestat interesul cu privire la centrala nucleară de la Enerhodar, cea mai mare astfel de instalație din Europa. Acesta a propus ca oamenii de știință din SUA să o gestioneze. În consecință Casa Albă este interesată de o retragere rusească din Zaporojia.
Ezităriile ucrainenilor
Pentru ca Ucraina să redobândească aceste teritorii, rușii doresc să primească altele la schimb. Conducerea de la Kiev nu a manifestat entuziasm cu privire la această propunere, date fiind zvonurile că rușii vor regiunea Donețk în întregime.
Dincolo de simbolistica unei astfel pierderi – regiunea este disputată încă din 2014 și a fost în epicentrul invaziei din 2022 – există și aspecte strategice importante.
Concret, aglomerările urbane din Donețk, fosta „inimă industrială” a Ucrainei, unde s-au format o puzderie de orașe industriale de-a lungul deceniilor, deservesc ca fortificații de apărare pentru forțele Kievului.
Aspectul a fost remarcat încă din timpul Celui de-al Doilea Război Mondial și a fost reconfirmat în ultimii ani, prin bătăliile crâncene care au avut loc la Mariupol, Bahmut, Pokrovsk, Soledar sau Ceasiv Yar.
Renunțarea la restul orașelor din Donețk controlate de Ucraina, anume Pokrovsk, Kramatorsk sau Slaviansk, ar însemna ca noua linie de apărare a ucrainenilor să fie construită în mijlocul câmpiei, fiind mult mai greu de apărat.
Pentru Rusia, asta ar fi ideal în viitorul nu foarte îndepărtat, atunci când, foarte probabil, ar declanșa o nouă ofensivă cu scopul de a cuceri cât mai mult teritoriu și poate chiar toată Ucraina, așa cum crede și Trump.


















