Tatonările pentru obținerea unei forme de armistițiu au continuat zilele trecute la Berlin, acolo unde a fost prezentă și o delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul președintelui Trump, și Jared Kushner, ginerele liderului de la Casa Albă. Conducerile ucrainene și americane s-au declarat mulțumite de cum au decurs discuțiile, europeni fiind și ei fericiți că au reintrat în ecuația tratativelor, după ce existau semne că SUA și Rusia vor să tranșeze pe cont propriu. Rămâne în discuție cât teritoriu ar urma să cedeze Ucraina.
O delegație a Statelor Unite ale Americii a purtat la Berlin discuții cu mai mulți lideri europeni, dar și conducerea Ucrainei, despre un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Există mai multe idei și concluzii de pe urma discuțiilor.
Negocierile din Germania s-au concentrat pe garanțiile de securitate pe care SUA și Europa le-ar putea oferi Ucrainei ca parte a unui viitor acord de pace cu Kremlinul. Luni, liderii europeni au publicat o declarație comună cu o listă a garanțiilor de securitate aflate în discuție.
Semnatarii declarației sunt Antonio Costa (președintele Consiliului European), Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), Mette Frederiksen (prim-ministra Danemarcei), Alexander Stubb (președintele Finlandei), Emmanuel Macron (președintele Franței), Friedrich Merz (cancelarul Germaniei), Giorgia Meloni (prim-ministra Italiei), Dick Schoof (prim-ministrul Olandei), Jonas Garh Støre (premierul Norvegiei), Donald Tusk (prim-ministrul Poloniei), Ulf Kristersson (premierul Suediei) și Keir Starmer (premierul britanic).
Sprijin european
În primul, partenerii continentali ai Ucrainei s-au angajat să trimită o forță multinațională condusă de Europa pentru a sprijini armata Ucrainei și a-i apăra cerul și mările. Planul poate fi pus în aplicare în eventualitatea în care se ajunge la o formă de pace.
Totodată, europenii au anunțat un „angajament cu obligații legale”, din partea mai multor națiuni continentale, de a lua măsuri pentru a restabili pacea și securitatea în cazul unui viitor atac armat asupra Ucrainei.
De altfel, s-a reiterat susținerea europenilor pentru aderarea Ucrainei la UE. S-a vorbit chiar săptămânile acestea, în presa internațională, despre o procedură accelerată pentru a primi Ucraina încă din 2027 în Uniune. Declarația nu a menționat însă nicio astfel de idee.
Poate cel mai important, textul statuează intenția clară a semnatarilor de a sprijini în mod susținut și semnificativ Ucraina pentru a își consolida forțele armate. Acestea ar trebui să rămână la un nivel de 800.000 de soldați pe timp de pace. Aici ar putea apărea o problemă în a convinge Kremlinul să accepte o astfel de prevedere, Moscova insistând pentru un număr mai mic.
Documentul semnat de europeni conținea totodată și o descriere a unui mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, pe care SUA îl va conduce pentru a oferi o avertizare timpurie cu privire la orice potențial atac viitor.
Europenii s-au angajat și să ajute cu investiții la reconstrucția Ucrainei, inclusiv cu activele rusești care au fost înghețate în băncile europene. Mâine va fi o zi decisivă. La summitul Consiliului European de iarnă se va încerca obținerea unui acord unanim pentru utilizarea acestor active.
Garanțiile de securitate
Foarte important pentru Ucraina a fost faptul că liderii europeni s-au arătat optimiști cu privire la propunerile și angajamentul de a apăra Ucraina de noi agresiuni. Kievul ar dori însă și ca SUA să trimită trupe în Ucraina, alături de aliații europeni.
Au apărut informații, inclusiv în „Politico”, despre propunerile pe care americanii le-ar fi făcut la negocierile de la Berlin, prin Steve Witkoff și Jared Kushner.
În primul rând, ar fi vorba despre garanții similare Articolului 5 al Tratatului NATO, clauza de apărare reciprocă a NATO. SUA s-ar obliga față de Ucraina să o apere și urma chiar să asigure un răspuns militar în cazul în care Rusia ar ataca din nou țara est-europeană după un armistițiu. Premierul polonez Tusk a vorbit public despre ipoteza unui posibil răspuns militar american.
Garanțiile propuse de Washington ar urma să fie ratificate în Senatul american. Scopul unui astfel de demers este de a face respectivul angajament mai temeinic decât acordurile anterioare, precum Memorandumul de la Budapesta.
Este foarte important de menționat, însă, că propunerea făcută de administrația Trump ar fi sub formă de „ultimatum”. Concret, oficialii americani au avertizat că această ofertă nu este valabilă pe timp nelimitat, cu scopul de a impulsiona Ucraina să o accepte cât mai repede.
Ce urmează
Negociatorii americani Witkoff și Kushner ar urma să revină la discuții și cu rușii, pentru a le prezenta noua propunere. Asta nu înseamnă nicidecum că leadershipul de la Kremlin va fi automat de acord cu semnarea un acord sau agrearea unei forme de armistițiu.
Este foarte posibil ca rușii să nu accepte trupe din țările NATO în Ucraina după încetarea focului, Kremlinul declarând în trecut că aceasta este o linie roșie.
Cu toate acestea, oficiali americani cu acces la informațiile despre negocieri au declarat pentru „The Guardian” că Rusia ar fi pregătită să semneze un acord cu astfel de garanții de securitate acordate Ucrainei. Trebuie notat însă că Administrația Trump a dat în trecut dovadă de un optimism excesiv în ceea ce privește obținerea unui armistițiu între Rusia și Ucraina.
Cea mai mare problemă de negociat rămâne însă ce se va întâmpla cu teritoriul ucrainean ocupat de Rusia, în special dacă Ucrainei i se va cere să renunțe la ceea ce mai stăpânește în Donbas.
S-a vorbit despre crearea unei „zone economice libere”, pe teritoriul pe care Kievul ar urma să o cedeze. Președintele Zelenski a dat însă semnale puternice că nu dorește să ia o astfel de decizie, propunând chiar un referendum pentru a demonstra că nici populația Ucrainei nu este de acord cu o retragere din regiunea respectivă.
Negociatorii americani au declarat că au parcurs 90% din drumul către un acord. Liderul de la Kiev a reiterat însă, luni seară, că țara sa nu va recunoaște niciodată teritoriul ocupat ca fiind rusesc și nici nu vor exista „zone economice libere” sub control rusesc.
Concluzii
Deși poate părea că pacea nu a fost niciodată mai aproape, în ultimii aproape patru ani care s-au scurs de la invazia din februarie 2022, nu pare că rușii sunt dispuși să accepte încheiere lup,telor în condițiile propunerilor vehiculate la Berlin.
Concret, rușii tatonează insistent în ultimele două săptămâni ideea că doresc întreaga „Novorossiya”, care, pe lângă teritoriile deja ocupate, conține și zone stăpânite de ucraineni în oblasturile Herson, Harkov, Nicolaev, Odessa, sau Zaporoje.
Rusia a mai dat dovadă, la nivel declarativ, de deschidere la negocieri în vară, dar Occidentul s-a lămurit repede că Moscova nu este serioasă, după ce a trimis un istoric specializat în Evul Mediu la negocierile de la Istanbul cu ucrainenii din iunie.
Rămâne și problema garanțiilor de securitate, respectiv mărimea armatei ucrainene. La negocierile din primăvara lui 2022, care au avut loc tot la Istanbul, Rusia dorea ca armata Ucrainei să fie limitată la doar 100.000 de oameni. Ei bine, 800.000, cifra propusă de europeni, e un plafon incomparabil mai mare.
Chiar și dacă ar primi asigurări că NATO nu s-ar mai extinde în Ucraina sau în spațiul ex-sovietic, Rusia ar trebui să fie de acord și cu trupele occidentale de veghere a păcii, care ar urma să fie staționate în Ucraina. Ei bine, Moscova insistă că așa ceva rămâne inacceptabil.
La urma urmei, dacă e de luat în calcul atât această împotrivire față de eventualii militari occidentali ai „coaliției voinței”, cât și impunerea unei limite cât mai mici asupra numărului maxim de militari ai armatei Ucrainei, se poate deduce că, de fapt, Kremlinul nu exclude pe viitor o „nouă operațiune militară specială” (așa cum a catalogat invazia din 2022) și ar dori, astfel, să aibă cât mai puțin obstacole pentru a reuși atunci ceea ce nu au reușit din 2022 până în prezent: înfrângerea totală a Ucrainei. Pretențiile maximaliste ale Rusiei nu par însă să indice o deschidere reală către discuții serioase de pace.


















