Zilele acestea, Los Angeles a devenit scena unor proteste violente împotriva măsurilor de deportare a imigranților, luate de administrația Trump. Mitingurile s-au răspândit și în alte orașe, unde se află comunități importante de populație hispanică. În spatele manifestaților s-ar afla un miliardar american care este considerat a fi omul „comuniștilor chinezi” în SUA.
Raidurile celor de la ICE, agenția guvernamentală pentru contracararea imigrației ilegale, au produs multă anxietate, dar și furie, în rândul populației imigrante din SUA.
Principalii vizați de măsurile celor de la ICE sunt cei din comunitatea hispanică, dar misiunile agenților nu se limitează numai la ei, ci și la membrii altor comunități de imigranți din SUA.
Organizațiile non-guvernamentale de stânga, dar și mișcări politice sau formațiuni mai mici s-au alăturat oamenilor afectați și au încurajat protestele care au început la Los Angeles, dar care s-au extins între timp.
Printre partidele politice care și-au declarat explicit susținerea pentru cetățenii ieșiți în stradă se numără Partidul pentru Socialism și Libertate (PSL), care se străduiește chiar să pară principalul aliat al manifestanților.
De ideologie comunistă, PSL a fost fondat în 2004 de mai mulți foști membri ai Partidul Muncitoresc Mondial (care doar funcționa în SUA), adepți ai marxismului-leninist.
În SUA, sistemul politic îngreunează orice tentativă a partidelor mai mici de a „sparge” dominația democraților și republicanilor, care dăinuie peste Statele Unite de peste un secol și jumătate.
Există, desigur, mai multe partide mici care s-au format și care propun candidați pentru diverse funcții, precum Partidul Libertarian, Partidul Verde, sau Partidul Constituției. Printre acestea se numără și Partidul pentru Socialism și Libertate, aflat la „stânga„ democraților pe eșichierul politic, care speră să folosească situații precum criza actuală, cu oamenii ieșiți în stradă, pentru a-și crește notorietatea și a deveni mai cunoscut.
Comuniștii chinezi, susținătorii comuniștilor americani?
Presa de peste Ocean a vorbit despre PSL cu ocazia sprijinului acordat protestatarilor. Dincolo de nenumărate postări, gruparea le-a furnizat materiale manifestanților.
În afara eliberării de îndată a imigranților reținuți și a opriri raidurile, se cere chiar desființarea ICE. Această doleanță a apărut încă din primul mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, când administrația republicană a luat de asemenea măsuri pentru contracararea fenomenului imigrației ilegale.
La fel ca acum, mesajul „străzii” a luat amploare după mai multe „percheziții în forță” efectuate de agenții de la ICE și deportări ulterioare. Anul acesta, în cele câteva luni de când noua administrație a preluat puterea, aproximativ 140 de mii oameni au fost expulzați din SUA.
Un miliardar la Beijing
Jurnaliștii americani au scris că PSL, unul dintre cele mai active grupuri în susținerea mitingurilor, ar avea legături cu miliardarul Neville Singham, care trăiește în prezent la Shanghai și care a fondat un business de consultanță în domeniul IT, denumit „Thoughtworks”.
Încă din 2019, presa a relatat despre o firmă pe care acesta a constituit-o alături de mai mulți parteneri implicați activi în aparatul de propaganda al Partidului Comunist Chinez.
„The New York Times” l-a descris în 2023 pe Singham drept „creierul” unei operațiuni sofisticate și foarte bine finanțate de influențare a opiniei publice în favoarea comuniștilor chinezi.
Singham este un susținător declarat al socialismului și, în special, al maoismului. Tot jurnaliștii de la New York Times au acoperit „pe larg” diverse contribuții financiare ale acestuia către diverse outleturi mediatice pe plan mondial, apropiate Beijingului.
Mai concret, Singham este acuzat acum că a „pompat” zeci de milioane de dolari, prin diverse firme paravan, către „People’s Forum”, un ONG asociat formațiunii PSL.
Legăturile cu PSL
O anchetă a celor de la New York Post scoate la iveală faptul că fondatoarea și conducătoarea din prezent a „People’s Forum”, este Claudia De La Cruz, care este simultan membră a „Comitetului Central al PSL” și a candidat la prezidențiale din partea grupării politice în 2024.
Conform actualei legislații din SUA, formațiunea socialistă nu este nevoită să își dezvăluie public sursele de finanțare. Astfel, lor le-ar fi mai ușor de a masca finanțări venite de la Beijing, via Singham.
Întrebată în octombrie 2024, când candida la prezidențiale, despre sursele de finanțare ale PSL, De La Cruz a punctat că fondurile partidului sunt strânse de la membri, pe baza unor cotizații.
La fel ca și Singham, membrii „People’s Forum” sunt susținători ai Partidului Comunist Chinez, pe care l-au lăudat în mai multe mesaje politice.
Republicanii cer anchetarea lui Singham
Formațiunea președintelui Trump cere o investigație împotriva lui Neville Singham, pentru a putea determina ce organizații a finanțat și cu ce scopuri concrete a operat.
Cel mai probabil, congresmenii republicani vor declanșa o anchetă în forul legislativ și îl vor convoca pe Singham la audieri.
Aceasta ar fi pe placul propriului electorat, în condițiile în care ar putea lega fenomenul imigrației ilegale de China comunistă, două subiecte despre care electoratul republican nu are o părere bună.
Totodată, „demonizarea” lui Singham, pe modelul George Soroș, ar putea fi o strategie foarte bună a politicienilor de dreapta pentru distribui mesaje conform cărora „miliardarii” stângiști alocă resurse uriașe pentru „distrugerea Statelor Unite”.
Impactul în relația Washington-Beijing
Rămâne de văzut în ce măsură dezvăluirile făcute de New York Post, publicație deținută de Rupert Murdoch și, astfel, apropiată actualei administrații, vor avea un efect în dinamica dintre SUA și China.
Momentan, după săptămâni întregi de presiune intensă și critici dure, administrația Trump a reușit să obțină din partea chinezilor un „acord cadru”, prin care își reconfirmă angajamentul de la Geneva, făcut în urmă cu o lună.
Astfel, cele două părți s-au angajat la o detensionare a retoricii bilaterale, respectiv a măsurilor și contramăsurilor luate recent în domeniul tarifelor, dar și a altor bariere „protecționiste”.
Trump se laudă chiar că ar fi agreat cu chinezii o înțelegere prin care SUA să capete un acces sporit la metalele rare extrase de China, piață dominată clar de țara asiatică. Aceste materii sunt esențiale pentru noile tehnologii, precum cipurile semiconductoare utilizate de inteligența artificială.
Foarte probabil, atâta timp cât discuțiile cu conducerea chineză merg bine, Trump și cu echipa sa nu va deschide „subiectul Singham”.
Cu toate acestea, în cazul unor nemulțumiri, din oricare cauză, la adresa omologilor chinezi, oamenii din administrația Trump vor ataca, mai mult decât sigur, folosind alegațiile la adresa lui miliardarului drept o scuză pentru a le „răspunde dur” chinezilor.
