Aflat pe culmile succesului acordului de schimb de prizonieri între Hamas și Israel, Donald Trump s-a exprimat și în legătură cu războiul din Ucraina, celălalt mare conflict pe care încearcă să îl încheie. Liderul de la Casa Albă a spus că, dacă nu se opresc luptele, ia în considerare să ofere Kievului rachetele de croazieră „Tomahawk”. Cu toate acestea, el a recunoscut că va trebui să vorbească mai întâi cu Vladimir Putin, întrucât un astfel de gest ar însemna o escaladare.
Donald Trump are parte zilele acestea de multă activitate pe plan extern. A călătorit în ultimele ore în Israel, acolo unde va întâmpina o parte din ostaticii care ar urma să fie eliberați de Hamas.
Acordul dintre organizația teroristă și Israel este una dintre marile realizări pe plan extern ale noii administrații, aducând o speranță că luptele din Fâșia Gaza ar putea înceta nu doar pe termen scurt.
Se știe deja că președintele american s-a autointitulat un „făcător de pace”, el pretinzând că a reușit să intermedieze nu mai puțin de șapte încetări ale focuri sau acorduri de pace.
Desigur, există multe nuanțe de luat în calcul apropo de astfel de afirmații în stilul deja consacrat al lui Donald Trump. Cu toate acestea, acordul dintre Hamas și Israel cu privire la ostatici și încetarea momentană a focului nu este o doar laudă de sine. Această înțelegere reprezintă o schimbare majoră și un pas mare în direcția către pace, chiar dacă țările arabe, care au mediat discuțiile, au un merit mai mare.
Din păcate pentru Donald Trump, acordul dintre Hamas și Israel nu a fost însă suficient să îi asigure Premiul Nobel pentru Pace. Decisiv a fost însă pentru nereușita liderului american eșecul din negocierile cu Rusia.
Efectul Trump asupra Rusiei
După ce s-a lăudat în campania electorală că va convinge Rusia și Ucraina să încheie războiul în primele 24 de ore de la preluarea mandatului, sau chiar înaintea ceremoniei de inaugurare a președinției sale, Donald Trump încă nu a reușit să își ducă la capăt promisiunea electorală.
Cu toate acestea, este vizibilă o schimbare de atitudine atât cu privire la Rusia, cât și la soluția de pace în sine. În primele luni ale anului, ostilitatea verbală față de Volodimir Zelenski, neobservabilă și la adresa lui Vladimir Putin, i-a făcut pe mulți să creadă că Donald Trump este chiar un agent al rușilor.
Între timp, după ce Kremlinul nu a onorat mai multe acorduri verbale de încetare a focului (cel puțin patru, conform spuselor lui Donald Trump în iulie), liderul de la Casa Albă a devenit tot mai incisiv în declarații față de omologul său rus, fără a-l mai critica la fiecare ocazie pe președintele ucrainean.
Dincolo de retorică, percepția în sine a lui Trump cu privire la cum s-ar putea opri conflictul pare a se fi schimbat. La momentul reînvestirii și în lunile subsecvente, președintele american părea chitit să încheie un acord, existând inclusiv riscul ca acesta să fi însemnat înrăutățirea situației pe termen lung pentru flancul estic NATO.
Acum însă, situația este diferită. Cerințele maximale ale Rusiei par a fi fost respinse de către Casa Albă. Obsesia de a se încheia o înțelegere cât mai repede, doar de dragul de a putea spune că s-a făcut pace, însă fără a ține seama de consecințele pe termen lung, nu mai pare a fi o opțiune pentru liderul american.
În schimb, acesta vorbește deschis despre posibilitatea ca pur și simplu cele două să nu se înțeleagă, iar astfel luptele să continue. Desigur, această variantă a părut mereu probabilă, dar, în campania electorală, nu dădea bine pentru Trump să spună așa ceva, mai ales pentru votanții izolaționiști, astfel că el a declarat mereu că va face pace de îndată.
Rafinăriile rusești luate la țintă
După ce președintele american a încercat din nou să îl convingă pe liderul Rusiei să accepte o formă de pace, chemându-l inclusiv în Alaska pentru o întrevedere, eșecul acesta pare să fi determinat o nouă strategie a lui Trump.
Acesta pare că a aprobat o accelerare a demersurilor de a constrânge Rusia să vină la masa negocierilor cu pretenții realiste. Noua gândire pare că a luat avânt după summitul președintelui SUA cu liderii europeni de la Casa Albă, din august.
Dincolo de tentativele de a convinge OPEC+ să crească producția de petrol, cu scopul de a-i scădea prețul, sau tarifele secundare impuse Indiei pentru achizițiile de țiței rusesc, rafinăriile din Rusia au fost luate la țintă.
În ultimele săptămâni, ucrainenii au reușit să distrugă sau să avarieze nu mai puțin de 40% din rafinăriile din Rusia. Dincolo de faptul că asta reprezintă un impediment pentru armată, prin operațiunile acestea s-a reușit inclusiv crearea unei crize în rândul populației.
Din cauza penuriei de carburant, cetățenii Rusiei au fost nevoiți să stea la cozi imense pentru a-și putea realimenta mașinile, așa cum au arătat mai multe videoclipuri apărute pe internet.
Luând în calcul toate acestea, se poate spune că, din anumite puncte de vedere, aceste lovituri ale rafinăriilor din Rusia au fost mai eficiente decât o parte din sancțiunile impuse țării, care oricum au fost fentate prin intermediari.
Conform Financial Times, Statele Unite au furnizat rapoarte de informații Ucrainei, pentru ca forțele Kievului să lovească apoi prin drone rafinăriile rusești. Logica din spatele acțiunii: slăbirea economiei rusești cu scopul de a constrânge Kremlinul să discute serios despre pace.
Tot cei de la FT au scris și despre faptul că este vorba de o nouă abordare îndrăzneață a actualei administrații. În timpul președinției lui Biden, deși la nivel declarativ conducerea americană era mai prietenoasă cu Ucraina, astfel de lovituri strategice în interiorul Rusiei erau descurajate.
În aceeași cheie se regăsește furnizarea către Ucraina a rachetelor de croazieră „Tomahawk”, cu o rază de acțiune de 1.600 și 2500 de kilometri. De câteva săptămâni se vorbește tot mai des în presă despre o astfel de posibilitate.
Vicepreședintele american JD Vance a menționat, prima dată la finalul lui septembrie, că leadership-ul Statelor Unite ia în calcul trimiterea unor astfel arme Ucrainei.
Duminică-noapte și președintele Donald Trump a spus răspicat că s-ar putea să ofere rachete Tomahawk în cazul în care continuă luptele. Volodimir Zelenski a descris cel mai bine ce ar însemna o astfel de mișcare: ar „întări Ucraina, în timp ce ar mai aduce Rusia cu picioarele pe pământ.”
Tocmai fiindcă este vorba de o armă eficientă, cu potențial de a trece de apărarea anti-aeriană, Trump este conștient că recurgerea la un astfel de plan ar însemna o asumare a unei potențiale escaladări a conflictului.
Tocmai de aceea, președintele american a precizat că va discuta mai întâi la telefon cu Vladimir Putin despre o astfel de inițiativă. Dacă istoria recentă a convorbirilor telefonice dintre cei doi este un indicator după care să ne luăm, atunci Trump s-ar putea lăsa sedus de către Putin să nu meargă mai departe cu Tomahawk.
Nu ar fi prima dată când liderul rus ar reuși să îl convingă pe Trump să nu ajute Ucraina sau să nu sancționeze Rusia. Kremlinul a avut succes până acum în evitarea impunerii unor noi sancțiuni financiare de către SUA tocmai prin aceste conversații telefonice sau vizite ale emisarului Steve Witkoff în Rusia.
Momentan, Donald Trump a vorbit ieri la telefon cu Volodimir Zelenski, subiectul principal fiind rachetele Tomahawk. Odată cu potențiala detensionare, cel puțin pe termen scurt, în Orientul Mijlociu, atunci este posibil ca și mai multă atenție și resurse ale actualei administrații americane să fie îndreptate către obținerea unei păci durabile și juste în Ucraina.
