Coaliția Internațională de Interzicere a Armelor cu Uraniu (ICBUW) îl va sprijini pe Dragoș Nicolae Ghiță, militarul român contaminat în Irak cu 44 de substanțe chimice, după expunerea la uraniu sărăcit în Irak, în demersul său de a determina România să-i trateze pe veteranii care s-au îmbolnăvit grav din teatrele de operații, în acord cu legislația europeană. ICBUW va încerca să obțină sprijin din partea Parlamentului European, ONU și EUROMIL.
Plutonierul adjutant (rtr.), Dragoș Nicolae Ghiță, fost subofițer în cadrul Direcției de Informații Militare (DIM) a MApN, a participat săptămâna trecută la reuniunea ICBUW de la Berlin.
În urma discuțiilor purtate, reprezentanții ICBUW vor semna în scurt timp o scrisoare oficială de susținere a demersurilor sale.
Ria Verjauw (Belgia) – expert ICBUW și activistă pentru drepturile victimelor contaminărilor militare – va prezenta cazul unor europarlamentari influenți. Comisia pentru Petiții (PETI) a Parlamentului European a declarat admisibilă Petiția nr. 0381/2025) privind recunoașterea bolilor profesionale cauzate de expunerea la uraniu sărăcit, fapt ce confirmă importanța europeană a acestei probleme. Sprijinul va viza promovarea petiției în plenul Parlamentului European.
De asemenea, Verjauw îl va contacta pe Emmanuel Jacob, președintele EUROMIL, pentru a găsi împreună cu acesta modalități de sprijin a militarului român, și va prezenta acest caz în cadrul conferinței „Environment and War in Contradiction” organizate la Universitatea Catolică din Leuven (KU Leuven).
ICBUW va transmite scrisori oficiale către mai multe instituții internaționale, inclusiv ONU, pentru a susține necesitatea unei acțiuni internaționale coordonate privind efectele asupra sănătății umane ale mediilor contaminate militar, inclusiv cu uraniu sărăcit.
Demersul militarului român a fost sprijinit de prof. dr. Manfred Mohr, expert juridic internațional, fost secretar general al IALANA (International Association of Lawyers Against Nuclear Arms) și membru fondator al ICBUW. El a apreciat consistența științifică și documentară a cazului său, oferind sprijin pentru transmiterea acestuia către instituții internaționale.
„Mi-am prezentat cazul personal și situația veteranilor români expuși la medii contaminate, în fața unei audiențe internaționale de prestigiu, formată din experți, juriști, cercetători și activiști din mai multe țări.
Cazul meu a fost prezentat ca exemplu concret al lipsei de reacție instituțională din partea autorităților române, deși dovezile științifice sunt incontestabile.
Prezentările mele publice au fost foarte bine primite, primind aprecieri și mesaje de susținere din partea participanților din diverse țări, inclusiv din Japonia.
Am discutat personal cu prof. dr. avocat Srdjan Aleksić, care mi-a reconfirmat sprijinul pro bono, în colaborare cu avocatul italian Angelo Tartaglia, atât pentru demersurile mele juridice internaționale, cât și – element de noutate – pentru acțiunile juridice interne în România.
În discuția cu avocatul sârb Srdjan Aleksić, acesta mi-a transmis că va veni la București și Timișoara pentru a sprijini și alți militari aflați în situații similare. I-am explicat că mulți dintre foștii militari români nici nu știu ce i-a afectat, iar cei care știu, au ales să tacă, din diverse motive – motive pe care eu personal le înțeleg”, a scris Dragoș Nicolae Ghiță pe Facebook.
Citește și:
Omul în trupul căruia medicii au descoperit o treime din Tabelul lui Mendeleev. Povestea militarului român contaminat cu 44 de elemente chimice. Episodul 1: Lupta cu moartea
„Poate v-ați contaminat când ați lucrat la fabrica de mobilă!” Cum a fost umilit de MApN și DGIA militarul în corpul căruia s-au găsit 44 de elemente chimice. Ep. 2: Lupta cu Sistemul
EXCLUSIV | Militarii români au fost trimiși în Irak, în ciuda riscului de expunere la uraniu sărăcit. „Comandanții știau, dar au blocat aflarea adevărului. Nu ne-au spus niciodată nimic”
România, în fața unei alegeri de onoare
Dragoș Nicolae Ghiță consideră că „astăzi, România se află într-un punct de cotitură.” „Poate alege să recunoască eroarea, să deschidă calea către adevăr și să devină un exemplu de responsabilitate,
sau poate continua politica negării, a minimalizării și a tăcerii – riscând să fie percepută ca un stat care își abandonează propriii militari după ce și-au făcut datoria”, crede militarul român.
În opinia sa, recunoașterea bolilor profesionale cauzate de expunerea în medii contaminate militar nu ar fi doar un act juridic, ci un act de reparație morală și un gest de demnitate națională.
Ea ar putea fi realizată printr-o simplă modificare legislativă, completând cadrul actual cu prevederi clare privind:
– includerea bolilor cauzate de expunerea la factori chimici și radioactivi specifici mediilor militare în lista oficială a bolilor profesionale;
– constituirea unei comisii științifice independente, formată din specialiști civili și militari, care să evalueze cazurile documentate;
– garantarea accesului la investigații medicale specializate, inclusiv analize toxicologice și radiologice avansate;
– acordarea drepturilor legale privind pensia de invaliditate și compensațiile aferente.
Reflecție personală
Potrivit subofițerului, „Berlinul nu a fost doar o călătorie”, ci „un moment de adevăr, în care vocea mea, născută din durere, nedreptate și perseverență, a fost auzită.”
„Am vorbit nu pentru a mă plânge, ci pentru a face dreptate — pentru mine și pentru toți cei care tac, din teamă, neputință sau resemnare.
Am întâlnit oameni care m-au privit în ochi și au înțeles. Unii mi-au oferit sprijin juridic, alții au promis acțiune internațională, iar câțiva — necunoscuți până atunci — mi-au oferit respect și empatie, lucruri pe care instituțiile propriei mele țări le-au refuzat.
Cuvintele simple ale unei femei germane care s-a interesat dacă primesc tratament, și zâmbetele calde ale celor trei doamne japoneze care au vrut o fotografie cu mine, mi-au confirmat că umanitatea nu are granițe.
În acel moment am înțeles că lupta mea a trecut dincolo de dosare, articole și paragrafe — a devenit o poveste despre oameni, despre viață și despre dreptul la demnitate.
Berlinul a fost dovada că un om singur, cu documente, adevăr și curaj, poate mișca munții.
Ceea ce am început în România ca o luptă solitară, a devenit acum o cauză europeană legitimă, recunoscută și asumată de oameni care au puterea de a schimba lucrurile.
De aceea, oricât de greu a fost drumul — emoțional, financiar, fizic — a meritat.
Pentru că adevărata victorie nu stă doar în decizii și hotărâri, ci în faptul că adevărul meu a devenit cunoscut și împărtășit.
Nu mă mai lupt doar pentru mine. Mă lupt pentru fiecare om care a fost rănit, uitat sau redus la tăcere. Și oricât va dura, voi merge până la capăt — cu aceeași convingere: Cine luptă pentru adevăr, nu pierde niciodată”, a conchis Dragoș Nicolae Ghiță.