„Dacă citești analizele mele medicale zici că citești Tabelul lui Mendeleev”. Dragoș Nicolae Ghiță și-a păstrat simțul umorului, în ciuda problemelor de sănătate cu care este nevoie să trăiască zi de zi. Are 47 de ani împliniți, este fost militar și a suferit deja două infarcturi. „Trebuia să fiu mort deja. Nu știu cum am rezistat”, redevine el serios, coborându-și ochii în pământ.
Primul infarct miocardic l-a luat ușor. I-a mulțumit lui Dumnezeu că a scăpat și a mers mai departe, deși nu a obținut răspuns la o întrebare care-l obseda: cum e posibil să facă infarct la o vârstă așa mică, 38 de ani.
Al doilea infarct, avut la cinci ani după primul, l-a pus serios pe gânduri și a decis să facă investigații medicale aprofundate. A aflat astfel că, în misiunile din Irak și Afganistan, a fost expus la uraniu sărăcit. Și că are în corp 44 de elemente chimice. O treime din Sistemul periodic al elementelor (Tabelul lui Mendeleev), care conține 118 elemente.
Cariera
Dragoș Nicolae Ghiță s-a născut pe 4 iunie 1978, în Pitești (jud. Argeș), este căsătorit și are doi copii, un băiat de 17 ani și o fată de 6 ani.
Este plutonier adjutant în retragere – plt. adj. (rtr). În anul 1997 a absolvit Liceul militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova, a urmat apoi Școala Militară de maiștri militari și subofițeri a Trupelor de Uscat, specialitatea „Transmisiuni” și a ales să fie dislocat într-o unitate de cercetare și război electronic din București.
Aici a stat aproape doi ani, după care, în urma unui proces de selecție foarte riguros, s-a mutat la o unitate militară de elită din cadrul Direcției Informații Militare/DGIA. A urmat diferite cursuri de specializare în domeniul Signal Intelligence (SIGINT) și Open Sources Intelligence (OSINT), dar și cursuri de limbi străine: germană, engleză, arabă.
În perioada în care a fost activ, a fost operator principal informații militare (SIGINT și OSINT).
Contaminarea
Dragoș Nicolae Ghiță a participat la misiuni externe în Irak (Ad Diwaniyah, 2006) și Afganistan (Qalat și Kandahar, 2013 – 2014), unde a desfășurat acțiuni și activități specifice informațiilor militare.
„Zonele în care am fost staționat fuseseră bombardate intens anterior cu arme și muniții care conțineau uraniu sărăcit, ceea ce a dus la o contaminare toxică și chiar radiologică pe scară largă”, rememorează el.
Bănuiește că prima expunere la o intensitate ridicată a avut loc, cel mai probabil, pe timpul dislocării în baza militară din „Ad Diwaniyah” din Irak.
Un indiciu în sprijinul acestei ipoteze este că trei dintre colegii săi dislocați în aceeași bază au murit de leucemie, într-un interval de doi- trei ani de la acest moment. Doi dintre ei au stat în același container – dormitor cu el. Al treilea are și el probleme grave de sănătate, respectiv afecțiuni ale sistemului circulator.
„Alți foști colegi dislocați în aceeași bază au dezvoltat afecțiuni oncologice la plămâni, tiroidă, sistemul osos, dar și alte afecțiuni ale sistemelor cardiovascular, circulator. Doi colegi au decedat ulterior dislocării de cancer pulmonar. Cazurile pe care vi le relatez sunt cazuri cunoscute de mine”, povestește militarul.
Toate aceste lucruri l-au făcut pe Dragoș Nicolae Ghiță să se gândească la faptul că „acel container -dormitor era puternic contaminat, fie din cauza depozitării anterioare într-o zonă contaminată, fie pentru că anterior atribuirii destinației de dormitor ar fi fost utilizat pentru depozitarea și transportul unor elemente de armament și muniție cu uraniu sărăcit.”
Avertismentul
Primul semn de alarmă legat de deteriorarea stării sale de sănătate a apărut în 2016, când a făcut primul atac de cord. Era militar activ la acea vreme, dar nu era în misiune, ci acasă.
„Eram relativ tânăr, 38 de ani, fără antecedente familiale semnificative sau riscuri cardiovasculare clasice. În ciuda recuperării mele, nimeni nu a cercetat mai profund cauzele potențiale. M-am întors la serviciu și mi-am continuat activitatea, fără să știu că acesta era doar începutul”, spune subofițerul.
Înaintea primului infarct, parcursese tot procesul de selecție pentru o nouă misiune internațională și urma să plece, în două luni, în Kosovo. Nu a mai fost să fie.
Câțiva ani mai târziu, a suferit un al doilea atac de cord. După acest eveniment medical, a decis să lanseze o anchetă completă asupra stării sale de sănătate.
Calvarul
După primul infarct miocardic, i-a fost implantat un stent cu înveliș metalic de 1,9 cm, deoarece ruptura vasului de sânge din inimă nu făcea posibilă montarea unui stent obișnuit.
Au urmat procedurile normale: comisie medicală și trecere în rezervă cu invaliditate gradul III („inapt” pe timp de pace, „apt limitat” în timp de război). La 1 martie 2018 a fost trecut în rezervă.
La cinci ani de la primul infarct, a mai suferit unul. Diagnosticul pus de medici: tromboză intrastent. Din nefericire, timpul lung de intervenție a făcut ca, după infarct, să rămână cu insuficiență cardiacă (Fracție de Ejecție a Ventriculului Stâng- FEVS de 40%, disfuncție moderată)
„Timpul lung până la intervenție a fost cauzat de faptul că am făcut infarctul într-o sâmbătă, într-o localitate mică de la munte, unde făceam un montaj de mobilă. Trebuia să- mi suplimentez veniturile, pensia nefiind de ajuns.
Se mai desfășura și Raliul Argeșului, fapt care a făcut ca ambulanța să ajungă târziu, la aproape o oră de la apel.
Am mers apoi la Spitalul județean din Pitești, unde aveau un angiograf, care, din lipsă de personal, era folosit doar de luni până vineri, între orele 08.00-15.00.
Am mai zăbovit două- trei ore și la spitalul din Pitești, după care am plecat spre București. Al doilea infarct a avut loc în timpul pandemiei și au mai durat și procedurile de triaj etc. Intervenția de trombolizare a avut loc la peste 10 ore de la infarct”, rememorează Dragoș Nicolae Ghiță calvarul prin care a trecut.
Diagnosticul
Pe perioada spitalizării din București, medicul curant l-a sfătuit să demareze investigații suplimentare, în special hematologice dar și teste genetice. A urmat o perioadă lungă de timp de investigații și analize, inclusiv teste genetice, teste pentru diferite mutații etc.
Prima dată a fost evaluat la Spitalul „Agripa Ionescu” din Balotești (jud. Ilfov), de către o comisie mixtă formată din medici de mai multe specialități.
Inițial a făcut o analiză de profil trombofilie (aproximativ 2.000 lei), pe care a încercat să o deconteze la policlinica MApN din Pitești. A fost refuzat.
„Am făcut multe alte analize, inclusiv teste mutație Jak2, alte teste de mutații genetice, test triptaza serică și biopsie osteomedulară, toate pe cheltuiala proprie. Nimic nu mi s-a decontat, deși am dus facturi cu bonuri fiscale așa cum cere legislația.
Când a primit rezultatul de la biopsia osteomedulară, medicul hematolog de la Spitalul Militar Central (SUUMC) din București a recunoscut că este depășit și l-a sfătuit să meargă la Spitalul Universitar de Urgență (SUUB). din București.
Aici i s-a pus, într-un final, diagnosticul: mastocitoză sistemică indolentă asociată cu trombocitemie esențială (diagnostic principal), plus alte diagnostice secundare grave.
Dosarul său medical, ce conținea analize, investigații și bilete de ieșire din spital, avea peste 170 de pagini.
Pentru prognostic, a fost nevoit să-l urmeze pe medicul curant de la SUUB în privat. Contra- cost, desigur. Acesta i-a transmis sec: „Conform datelor statistice, o speranță de viață între doi și patru ani, cu mențiunea că sunt doar statistici și componenta mielopriliferativă a bolii mele nu este una foarte gravă, trombocitemie esențială”.
Ce este uraniul sărăcit și cum afectează sănătatea
Uraniul sărăcit (US) este un produs secundar al procesului de îmbogățire a uraniului natural, folosit în principal în muniții și în blindajul vehiculelor militare datorită densității sale ridicate.
Această substanță este radioactivă și toxică, iar când munițiile care conțin US explodează, particulele de uraniu se răspândesc în aer și pe sol, rămânând o sursă de contaminare radioactivă pentru mult timp. Inhalarea sau ingerarea acestor particule poate provoca mutații genetice și daune ADN-ului, crescând riscul de apariție a cancerelor și altor afecțiuni grave.
Studii precum cele realizate de ONU și mai multe agenții internaționale de mediu, au evidențiat că US poate avea efecte devastatoare asupra sănătății umane, în special asupra sistemului hematopoietic, cal care permite corpului reînnoirea continuă a globulelor roșii, trombocitelor și globulelor albe.
Raportul toxicologic
Trombocitemia esențială, în fapt o neoplazie mieloidă, este o afecțiune rară, adesea asociată cu expunerea pe termen lung la substanțe toxice, inclusiv metale grele și materiale radioactive.
Acesta a fost momentul în care a suspectat o legătură cu serviciul său militar, desfășurat în medii contaminate. S-a orientat către știință, cercetare și surse internaționale pentru a găsi răspunsuri.
În ciuda solicitărilor sale repetate, autoritățile române au refuzat să recunoască orice posibilă cauză legată de serviciul militar.
A decis să acționeze independent. A trimis probe pentru analiză la Institutul de Cercetări Nucleare IFIN- HH din România. Rezultatele au fost alarmante: în organismul său s-a confirmat prezența a 44 de elemente. 
Aceste rezultate au fost ulterior validate de un toxicolog sârb renumit, prof. dr. Jovica Jovanović, care a analizat datele și a emis un aviz de expertiză care susține originea profesională și toxică a afecțiunilor lui Dragoș Ghiță.
Acesta a inventariat efectele valorilor crescute ale elementelor chimice detectate în urină asupra sănătății lui Dragoș Nicolae Ghiță:
• Cobalt – iritații și reacții de sensibilizare, modificări fibroase, boli pulmonare obstructive cronice, inclusiv astm bronșic, mutații genetice, efect posibil cancerigen.
• Cupru – iritație a mucoaselor, modificări fibroase.
• Seleniu – iritație a mucoasei respiratorii.
• Molibden – stres oxidativ, posibil cancerigen pentru om.
• Cadmiu – efecte cancerigene și poate cauza apariția cancerului. Este un carcinogen dovedit la om, pentru care există suficiente dovezi științifice că provoacă cancer, în special cancer pulmonar.
• Antimoniu – efect posibil cancerigen, iritații ale mucoaselor.
• Bariu – proliferare a țesutului conjunctiv.
• Zinc – iritație a mucoasei respiratorii.
• Tungsten – infiltrație celulară interstițială, modificări fibroase la nivelul plămânilor.
• Cesiu-137 – este unul dintre produșii de fisiune nucleară și emite radiații beta, fiind o sursă de radiație ionizantă.
• Vanadiu – iritație și inflamație a mucoaselor tractului respirator, pneumonie toxică.
• Uraniu – împreună cu alți produși de fisiune nucleară (Cesiu-137), poate avea efecte cancerigene. Uraniul, împreună cu radionuclizi care emit particule alfa, se depune intern în organism și reprezintă un factor de risc semnificativ pentru apariția cancerului pulmonar.
• Plumb – efect potențial cancerigen.
• Nichel – posibile efecte cancerigene.
• Mangan – iritații și inflamații ale mucoaselor.
• Mercur – efecte nocive prin formarea radicalilor liberi, efect cancerigen.
• Fier – co-factor al procesului de cancerogeneză.
• Litiu – greață, vărsături, diaree, tremur muscular, tulburări de memorie, tulburări de vorbire, tulburări de mers, tulburări psihice.
• Arsen – poate indica o suprasolicitare toxicologică.
• Crom – afectarea ficatului și rinichilor, posibil efect cancerigen. Cromul este clasificat în Grupa 1 a agenților cancerigeni de către IARC (nr. 140693-2, clasificare IARC din 2009) și în Grupa 3 (crom trivalent, nr. 18540249, clasificare IARC din 1998).
• Aluminiu – poate afecta funcțiile sistemului nervos central, provoca tulburări de memorie, simptome asemănătoare bolii Parkinson, afectare hepatică, duce la inflamații ale tractului respirator și plămânilor, crește riscul de apariție a bolii Alzheimer.
• Titan – poate cauza disfuncții hepatice și renale.
• Galiu – poate provoca afectare hepatică și suprasolicitare renală.
• Scandiu – poate produce efecte toxice.
• Germaniu – poate fi cauza anemiei, afectării funcției renale și slăbiciunii musculare.
• Ytriu – poate fi cauza iritației și a tulburării funcției reproductive.
• Telur – poate fi cauza iritației, grețurilor și tulburărilor gastrointestinale, a afectării sistemului nervos, hepatic și renal.
• Staniu – poate fi cauza iritației, anemiei și a afectării funcției hepatice și renale.
• Bismut – poate fi cauza unor afectări ușoare ale funcției renale și ale sistemului nervos.
• Reniu, aur, iridiu, platină, rubidiu, stronțiu, zirconiu, niobiu, ruteniu, paladiu- pot fi cauza iritației și a reacțiilor alergice.
O simplă analiză a acestor elemente arată că:
– 15 sunt considerate foarte rare în analizele biologice umane;
– 7 au izotopi radioactivi sau sunt asociate cu tehnologii nucleare;
– 18 au utilizare documentată în muniție, blindaj, explozivi sau tehnologii militare;
– 5 dintre acestea au aplicații aproape exclusiv militare (ex: uraniu sărăcit, tungsten, niobiu, stibiu, iridiu).
De exemplu:
– Uraniul, detectat în concentrație detectabilă, are sursă exclusiv militară (DU);
– Iridiu 0.011 µg/L este un element cu izotop radioactiv (Ir-192) folosit în radiografie industrială militară, detonatori, și control explozivi;
– Vanadiu, tungsten, niobiu, tantal: metale grele cu utilizări documentate în proiectile perforante, blindaj, sisteme de propulsie;
– Rubidiu, stronțiu, galiu, germaniu: utilizate în sisteme electronice de ghidaj, lasere, senzori IR, unele cu aplicații militare strategice.
Improbabil ca elementele identificate să provină din expuneri obișnuit, fie ele și în mediu industrial. Multe dintre ele sunt inexistente în medii naturale sau civile și apar doar în contexte de fabricare, manipulare sau detonare a munițiilor. Prezența simultană a uraniului, iridiului, stibiului, tungstenului și niobiului indică o contaminare compozită militară.
Problemele financiare
Dincolo de problemele grave de sănătate, Dragoș Nicolae Ghiță, s-a confruntat și cu o serie de probleme financiare. Odată cu trecerea în rezervă din motive medicale, veniturile sale s-au redus considerabil și nu a mai putut plăti ratele la apartament.
A încercat să-l dea în plată, deși achitase aproape 38.000 euro până în acel moment, însă nu a reușit.
În urmă cu aproximativ doi ani, a demarat procedura insolvenței personale și, în prezent, respectă un plan de rambursare a restului de credit de 20.000 de euro, pe o perioadă de cinci ani (unul deja a trecut), care a presupus și vânzarea apartamentului la licitație.
Epilogul
După toate cele care i s-au întâmplat, Dragoș Nicolae Ghiță nu regretă că a ales o carieră militără. Îi pare rău doar că, cei care trebuia să îl protejeze l-au abandonat:
„Asta este viața. Am intrat în Armată cu credință și onoare. Am ieșit bolnav, epuizat și abandonat. Nu mi-a fost frică de moarte pe câmpul de luptă, dar nu m-am gândit niciodată că adevărata lovitură va veni de la cei pentru care am luptat. Sistemul care trebuia să mă apere m-a trădat când aveam mai mare nevoie de el. Și această trădare doare mai tare decât boala.
Totuși, nu regret că am ales cariera militară. Aici am găsit camarazi adevărați, care – alături de familia și prietenii mei – mi-au fost sprijin pe acest drum dureros, dar demn.
Cel mai greu îmi este atunci când trebuie să le explic copiilor mei, mai ales fetiței mele, de ce sunt bolnav, deși „nu se vede”. Cum să-i explic unui copil de șase ani că unele răni nu sunt la suprafață, ci se ascund în sânge, în inimă, în oase? Uneori, nici nu încerc. O strâng doar în brațe și sper că într-o zi va înțelege”, se destăinuie militarul.
În episodul 2, intitulat „Lupta cu MApN”, veți putea afla cum au reacționat autoritățile puse față în față cu un caz de o asemenea gravitate.
