Pe măsură ce sondajele indică o creștere a opoziției înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate luna viitoare, apar temeri tot mai mari și vocale că premierul Viktor Orbán ar putea recurge la un gest drastic pentru a-și păstra poziția, amânarea sau chiar anularea scrutinului.
Artizanul „democrației iliberale” caută cu orice preț să-și mențină ultimele degete pe cadrul puterii din Ungaria, prin urmare, ar putea fi imprevizibil și să recurgă la orice mijloace.
Relatările publicate de The Bulwark și preluate în spațiul est-european, inclusiv de Ukrainska Pravda, conturează un tablou tensionat, pentru prima dată după ani de dominație electorală, partidul Fidesz pare vulnerabil într-o competiție directă.
Un context politic polarizat și o opoziție consolidată
Conform analizelor recente, opoziția maghiară a reușit să își reducă fragmentarea cronică și să capitalizeze nemulțumirea publică legată de inflație, stagnare economică și percepția izolării europene. În paralel, Bruxelles-ul a menținut presiunea asupra Budapestei privind statul de drept, blocând fonduri europene din cauza reformelor considerate problematice în domeniul justiției și al mass-mediei.
Această combinație, dificultăți economice interne și tensiuni externe, a creat un moment politic rar pentru opoziție.
Dar tocmai acest moment al incertitudinii a alimentat speculațiile că Orbán ar putea recurge la măsuri excepționale.
Se poate anula legal un scrutin în Ungaria?
Teoretic, Constituția Ungariei nu permite anularea arbitrară a alegerilor. Totuși, există mecanisme indirecte care pot modifica calendarul electoral, declararea unei stări de urgență extinse, invocarea unor amenințări la securitatea națională sau modificări legislative accelerate prin majoritatea parlamentară.
Orbán a demonstrat anterior abilitatea de a utiliza cadrul legal pentru a-și consolida controlul. De la reforme constituționale la remodelarea Curții Constituționale și a sistemului media, arhitectura instituțională a Ungariei a fost reconfigurată gradual în ultimul deceniu.
În mod teoretic, niciun scrutin de orice fel nu poate fi anulat decât în caz de situații excepționale precum război, ei bine, România poate fi un exemplu în acest caz, prin faptul că în 2024 a anulat scrutinul prezidențial pe fondul unor suspiciuni de interferențe rusești și finanțare dubioasă a campaniei candidatului independent Călin Georgescu.
În noiembrie 2024, Viktor Orban a vorbit despre alegerile prezidențiale din România, precum și despre influența rețelelor de socializare precum TikTok în procesul electoral, în cadrul unui interviu acordat unui post de radio maghiar.
„S-a întâmplat ceva foarte interesant la alegerile prezidențiale, Curtea Constituțională se ocupă deja de acest caz. (…) Fenomenul despre care vorbesc este întâlnirea tehnologiei moderne cu alegătorii. Ce instrumente electronice, TikTok și cine știe ce alte platforme pot fi folosite sau nu, ce reglementări există, cum influențează acestea oamenii… Dacă îi influențează, atunci ar putea fi un pretext pentru a le anula decizia”, a spus Orban.
Prim-ministrul a adăugat că aceeași problemă ar putea apărea la un moment dat în Ungaria.
El vede alegerile din România ca pe un „experiment” care îi va ajuta să evite incidente similare dacă acestea vor avea loc și în țara sa. „Suntem recunoscători românilor pentru că, practic, ca într-un laborator, o vedem ca pe un experiment, iar noi, trăgând concluzii, vom vedea dacă avem sarcini pentru a evita probleme similare aici, în Ungaria”, a adăugat Orban.
Trimiterea observatorilor și îngrijorările internaționale
Potrivit The Brussels Times, observatori electorali internaționali au fost trimiși în Ungaria, invocând un „mediu politic polarizat”. Deși astfel de misiuni nu sunt neobișnuite în statele membre UE, formularea este neobișnuit de dură pentru o țară aflată în interiorul blocului european.
Prezența observatorilor sugerează că partenerii europeni privesc scrutinul ca pe un test major al angajamentului democratic al Budapestei.
Pentru Orbán, aceasta creează o dilemă strategică și anume orice intervenție drastică ar avea consecințe severe asupra relației cu Uniunea Europeană, inclusiv riscul suspendării dreptului de vot sau blocarea completă a fondurilor.
Raționamentele din spatele speculațiilor
Temerile privind o eventuală anulare a alegerilor sunt alimentate de trei factori principali precum scăderea avantajului electoral, dacă sondajele indică o posibilă pierdere, tentația de a modifica regulile crește în mod evident, mai ales într-o țară unde liderul își poate permite orice.
Mai mult, controlul instituțional existent, sistemul juridic și administrativ este deja puternic influențat de partidul de guvernământ. Plus, retorica despre amenințări externe, Orbán a utilizat frecvent narative privind „interferența Bruxelles-ului” sau „amenințări la adresa suveranității” pentru a justifica măsuri excepționale, paradoxale unei țări europene unde amenințarea ar trebui să fie la polul opus, în Est.
Totuși, un pas atât de radical precum anularea alegerilor ar reprezenta o ruptură fără precedent pentru un stat membru al UE, mai ales să spunem că ar fi anulate în favoarea Rusiei, nu în dauna acesteia, ci a Bruxelles-ului și curentului democratic european.
Costurile unui asemenea gest
O astfel de decizie ar produce efecte în lanț precum izolare diplomatică aproape totală în cadrul Uniunii Europene, deși în prezent nu este departe de acest lucru prin măsurile nepopulare luate în constructul european.
Totodată, blocarea definitivă a fondurilor structurale și posibilă destabilizare economică, într-o țară deja afectată de presiuni inflaționiste. Un tip de Euromaidan parcă nu mai e atât de departe în cazul în care s-ar declanșa proteste masive din partea opoziției?
Mai mult, o anulare ar pune sub semnul întrebării statutul democratic al Ungariei, mutând-o simbolic din categoria „democrațiilor iliberale” în cea a regimurilor deschis autoritare.
În plus, trebuie luat în calcul factorul economic, Ungaria depinde în continuare de piața europeană și de investiții externe. O ruptură instituțională ar genera turbulențe financiare rapide.
Un test pentru Europa?
Indiferent dacă temerile se vor materializa sau nu, simpla existență a acestor suspiciuni arată cât de fragilă a devenit încrederea în procesele democratice din Ungaria.
Pentru Uniunea Europeană, scrutinul următor nu este doar o competiție politică internă, ci un barometru al capacității blocului de a menține standardele democratice în interiorul său unde interferența rusească devine din ce în ce mai ferventă.
Pentru Orbán, este poate cel mai important moment politic din ultimul deceniu.
Deocamdată, nu există dovezi că alegerile vor fi anulate și ar fi exagerat să spunem că se va întâmpla. Dar climatul de suspiciune și polarizare reflectă o realitate mai profundă, Ungaria se află la o răscruce politică.
Dacă scrutinul se desfășoară liber și rezultatul este respectat, Orbán își poate consolida legitimitatea, fie prin victorie, fie prin acceptarea unei alternanțe democratice, care are chiar șanse mari să se întâmple, punct în plus pentru democrație.
Dacă însă regulile jocului sunt schimbate în ultimul moment, nu doar Ungaria va intra într-o zonă gri democratică, ci și Uniunea Europeană va fi forțată să își redefinească limitele toleranței față de derapajele interne, chiar modificând proceduri administrative de vot.
Într-un continent deja marcat de război la est și instabilitate economică, miza alegerilor din Budapesta depășește cu mult granițele naționale.
