Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât vineri scăderea ratei dobânzii de referință la nivelul de 6,75 % pe an, de la 7,00 % începând cu 8 iulie 2024.
În ciuda scăderii dobânzii, BNR se gândește la măsurile fiscale pe care Guvernul va fi obligat să le ia după alegeri pentru a reduce deficitul bugetar.
Majoritatea analiștiilor economici estimează că majorarea taxelor va continua în forță, pentru că anul viitor va veni nota de plată pentru toate creșterile de pensii și salarii din acest an. Statul are nevoie de bani la buget și economiștii vorbesc despre o măsură dură: creșterea taxei pe valoare adăugată din 2025. Măsura va fi luată după alegeri, pentru a nu submina votul pentru Coaliție.
De exemplu, cei de la Unicredit se așteaptă ca TVA-ul să crească la 21%. La rândul lui, Adrian Codîrlașu, analist financiar, vicepreședintele Asociației Analiștilor Financiari Bancari din România crede că „este posibil ca rata tva generală să crească de la 19 către 21 sau 22%. Primul impact se va vedea în prețuri. Prețurile practic vor crește cu această cotă nouă de TVA. E posibil ca anumite cote reduse în prezent să fie majorate către 14, sau 15%, poate chiar către cea standard”.
De asemenea, este foarte probabil ca noul Guvern să implementeze și impozitarea progresivă a veniturilor. De exemplu, în România, s-a discutat despre reintroducerea impozitului progresiv cu trei cote: minimă (pentru venituri brute anuale de până la 42.000 lei), medie (pentru venituri între 42.000 lei și 100.000 lei) și maximă (pentru venituri de peste 100.000 lei), dar schimbarea nu ar aduce beneficii pe termen lung pentru nimeni, dimpotrivă.
Aflată la începutul anului în România, echipa Fondului Monetar Internaţional a recomandat autorităţilor de la Bucureşti impozitare progresivă a veniturilor personale, creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin taxarea mai multor produse cu cota standard de 19%, introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii sau creșterea taxelor pe proprietate.
