Invazia rusească și incertitudinile legate de viitorul trupelor americane în Europa au impulsionat tot mai multe state de pe continent să demareze veritabile procese de modernizare și înzestrare a armatei. Germania, a treia economie a lumii și cea mai mare a Europei, se numără printre aceste țări. După efortul condus de cancelarul Friedrich Merz de modificare a prevederilor constituționale, pentru a excepta cheltuielile pentru apărare de la limitările legate de datoria publică a țării, Berlinul este pregătit să finanțeze noi achiziții de armament.
Reînarmarea Germaniei deja nu mai pare să fie doar o „vorbă”, ci devine o realitate. Contextul actual complicat a dus la o schimbare a politicii ultimelor decenii, în care, deși țara era angrenată în NATO, a fost împiedicată de partenerii săi de a cheltui mult pe apărare și a redeveni o forță militară de „talie mondială”.
Încă de la celebrul discurs „Zeitenwende” („Vremuri noi”) al fostului cancelar Olaf Scholz, de pe 27 februarie 2022, Germania a adoptat o nouă abordare cu privire la finanțarea forțelor sale militare. Concret, social-democratul Scholz a argumentat atunci că este nevoie de o strategie diferită, ca răspuns la invazia care tocmai se petrecuse în Ucraina, creând un fond special de 100 de miliarde de euro dedicat procesului de reînarmare.
Lider al opoziției la acea vreme, Freidrich Merz a susținut demersul lui Scholz și a lăudat inițiativa. Ulterior, în campania electorală pentru alegerile federale din februarie, șeful creștin-democraților a promis o accelerare a efortului de înzestrare, care se împotmolise pe timpul guvernării lui Scholz.
Câștigători al alegerilor, creștin-democrații i-au cooptat pe social-democrați la guvernare, iar una din prioritățile lui Merz a fost de a-și respecta angajamentul.
Pentru a putea cu adevărat să transforme bugetul pentru apărare într-unul potrivit vremurilor actuale, Merz avea nevoie de modificarea Constituției. S-a întâmplat asta, și cu sprijinul Verzilor, care au asigurat majoritatea. .
Astfel, legea fundamentală a fost modificată pentru ca achizițiile militare și cheltuielile pentru apărare să fie exceptate de la prevederile legii fundamentale a țării cu privire la limita de îndatorare a statului.
Acum, pe măsură ce fondurile din pachetul de 100 de miliarde de euro adoptat la îndemnul lui Scholz, în 2022, se epuizează, noul cancelar se pregătește să capitalizeze noua legislație și să propună un nou plan de numai puțin de 377 de miliarde de euro. Germania ar putea ajunge să aibă astfel al doilea cel mai mare buget militar din lume, după SUA.
Rheinmetall, principalul beneficiar
Conform documentelor obținute de publicația „Politico”, ar urma să fie demarate aproximativ 320 noi contracte de achiziție de armament și tehnică militară, pentru care, momentan, doar 178 au și un furnizor stabilit. Deci, pentru 142 dintre acestea urmează să fie stabilită firma fie prin licitație, sau alte proceduri.
Aceeași sursă menționează că aproximativ 160 dintre companiile- furnizori sunt autohtone. Astfel, aproape 182 de miliarde de euro ar urma să fie pompați în economia Germaniei.
Cel mai mare beneficiar este colosul industrial din Dusseldorf, Rheinmetall. 53 dintre antreprizele asociate acestuia, alături de firma- mamă, sunt listate momentan să primească în total 88 de miliarde de euro.
32 de miliarde de euro ar merge direct către Rheinmetall. Totodată, de 56 de miliarde ar urmă să beneficieze diverși subsidiari ai colosului, sau anume companii mixte, în proiecte de tip „joint venture”.
Un astfel de exemplu sunt vehiculele de luptă „Puma” și „Boxer”, proiectate și asamblate alături de compania KNDS. Intenția este ca nu mai puțin de 687 de blindate „Puma” să fie livrate Bundeswehr-ului până în 2035, 25 de antrenament și 662 de luptă.
Alte achiziții importante
Există o gamă variată de echipamente care se regăsesc pe lista de achiziții, conform celor de la „Politico”. În privința apărării antiaeriene, peste 561 de sisteme cu rază scurtă „Skyranger 30”, având capacitatea de a doborî și drone, vor fi cumpărate tot de la Rheinmetall. Acestora li se adaugă grenade și muniție ușoară.
Al doilea cel mai mare beneficiar după colosul din Dusseldorf este firma bavareză Diehl Defence. Compania, specializată în producția de rachete, ar urma să primească aproape 18 miliarde de euro.
În principal, banii vor veni din programul de înzestrare cu rachete IRIS-T, care vor forma „scheletul” viitoarei apărări antiaeriene a nemților. Mai exact, guvernul de la Berlin dorește să lanseze o comandă de 14 sisteme de apărare IRIS-T SLM, în valoare de aproape 3,2 miliarde de euro, alături de 396 de rachete IRIS-T SLM (aproape 700 de milioane de euro) și 300 de rachete IRIS-T LFK cu rază scurtă de acțiune. IRIS-T ar deveni astfel cel mai important sistem de apărare aeriană din cadrul Bundeswehr.
Dronele sunt și ele vizate. Flota de modele Heron TP, operată alături de israelienii de la IAI ar urmă să beneficieze de un program de muniție în valoare de 100 de milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate și drone tactice LUNA NG (1,6 miliarde de euro), dar și patru drone marine uMAWS (675 de milioane de euro).
Nu în ultimul rând, ar urma să fie alocate 14 miliarde de euro pentru programe de sateliți spațiali. La asta se adăugă alți 9,5 miliarde de euro pentru o serie de sateliți de orbită joasă a Pământului, care să asigure telecomunicațiile trupelor terestre fără bruiaj.
Avioane de luptă
Mărul discordiei, inclusiv în plenul Bundestagului, pare să fie decizia legată de viitorul forțelor aeriene ale țării. În contextul în care proiectul FCAS, un avion de luptă de generația a șasea proiectat alăturat de Spania și Franța, pare să se „împotmolește” din cauza neînțelegerilor dintre Paris și Berlin, se caută alternative.
Planul obținut de „Politico” sugerează că 2,5 miliarde de euro vor fi alocați achiziției a încă 15 aeronave F-35 din SUA, prima comandă dată de Berlin urmând să fie livrată anul viitor.
Nemții și-ar păstra capacitatea de „nuclear sharing” (partajare nucleară), anume ar putea opera în continuare astfel de arme americane de la bordul aeronavelor F-35. Întrucât nu au propriile arme nucleare, nemții depind de alte state pentru a asigura această componentă esențială de descurajare.
Marea problemă este că dependența față de SUA la acest capitol nu s-ar reduce, ba chiar ar crește. Ori, scopul principal al reînarmării este tocmai aceea de a crește autonomia militară a Europei în fața Statelor Unite, astfel încât țara să nu fie expusă unei eventuale retrageri, fie ea și parțială, de trupe și armament american.
Achizițiile de tehnică militară din SUA se regăsesc și în alte capitole ale planului nemților. 400 de rachete de croazieră tip „Tomahawk Block Vb” (1,15 miliarde de euro) și trei lansatoare „Lockheed Martin Typhon” (220 de milioane de euro) ar trebui cumpărate, conform documentelor. La acestea se adaugă și avioane de patrulă pentru forțele marine, anume patru Boeing „P-8A Poseidon” (1,8 miliarde de euro).
Conform documentelor sus-menționate, doar 25 dintre contractele aferente noului plan ar urma să fie atribuite companiilor străine, în total 14 miliarde de euro, mai puțin de 5% din totalul de 377 de miliarde de euro.
Problema pentru Germania este însă că majoritatea achizițiilor din străinătate sunt făcute pentru echipamente și tehnici militare din domenii sensibile ale forțelor armate, precum aeronave cu capacitatea de a utiliza arme nucleare sau rachete cu rază lungă de acțiune. Astfel, deși majoritatea achizițiilor sunt făcute din „propria ogradă”, Bundeswehr-ul rămâne, de fapt, dependent de aliații străini în ceea ce privește anumite tehnici militare esențiale.
