Președintele SUA, Donald Trump, a criticat Spania și a catalogat-o ca fiind singura țară în întârziere cu privire la cheltuielile necesare pentru apărare. Premierul spaniol Pedro Sanchez a fost unicul lider în iunie, la Summitul NATO de la Haga, care nu a fost de acord cu prevederea privind alocarea 5% din PIB pentru apărare. Trump a promis atunci, imediat după întâlnire, că vor exista consecințe pentru iberici.
După revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, a devenit o prioritate pentru Statele Unite, în relația cu aliații europeni, forțarea asumării de către aceștia a unui rol mai mare în arhitectura de securitate a propriului lor continent.
Drept consecință, după luni de declarații care au pus la încercare funcționalitatea parteneriatului trans-atlantic, cu secretarul american al Apărării afirmând inclusiv că prezența militară americană nu va veșnică, Statele Unite au obținut în cele din urmă ceea ce au dorit.
A existat un acord la nivelul țarilor alianței NATO de a aloca 5% din PIB-ul național pentru cheltuieli militare. Concret, 3,5% pentru înzestrare militară propriu zisă, respectiv 1,5 pentru cheltuieli conexe, precum infrastructura rutieră sau apărarea cibernetică. Termenul convenit pentru a atinge ținta ambițioasă a fost stabilit ca fiind anul 2035.
Toate lucrurile păreau „bătute în cuie”, existând impresia unui acord unanim atins în cadrul negocierilor premergătoare Summitului de la Haga, urmând ca acolo să fie făcut public anunțul.
Ei bine, cu doar câteva zile înaintea reuniunii din Olanda, guvernul spaniol și-a manifestat dezaprobarea față de ținta respectivă, punând întreaga Alianță într-o situație neplăcută.
Opoziția Spaniei risca, astfel, să împiedice semnarea Declarației finale a Summitului de la Haga, de către toate statele membre. Secretarul general NATO, Mark Rutte, a fost nevoit să îi acorde o concesie premierului socialist, tocmai pentru a menține unanimitatea în legătură cu Declarația finală.
Astfel, Spaniei i s-a acordat o derogare de la a cheltui 5% din PIB pentru apărare. Acest lucru a atras critici și nemulțumiri din partea președintelui american, care susține că toate statele NATO, indiferent de locația lor geografică, trebuie să atingă respectivă de cheltuieli.
Inclusiv Statele Unite au fost exceptate de la a aloca 5% pentru apărare, americanii având oricum cel mai mare buget militar dintre toate țările lumii.
Trump s-a dezlănțuit
La conferința de presă care a avut loc imediat după finalizarea discuțiilor oficiale din cadrul Summitului NATO de la Haga, Donald Trump și-a exprimat încă de atunci supărarea față de Spania. El a amenințat că va impune țării taxe vamale suplimentare, în ciuda faptului că, fiind membră a Uniunii Europene, Spaniei ar trebui să îi aplice același regim precum restul țărilor membre.
Acum, președintele american și-a manifestat din nou doleanțele față de decizia guvernului de la Madrid. Donald Trump a organizat o conferință alături de președintele Finlandei, Alexander Stubb, care se află deja la a patra sa vizită în SUA de când republicanul a revenit la Casa Albă în februarie.
Liderul de la Helsinki a fost inclusiv la Mar-a-Lago pentru a juca golf alături de Trump și a încerca să discute neoficial anumite subiect importante, în tentativa de a-i câștiga simpatia acestuia, lucru pe care se pare că l-a reușit. Stubb s-a numărat inclusiv printre liderii europeni care l-au însoțit în august pe Zelenski la Casa Albă.
În cadrul conferinței de presă, Trump a fost întrebat pe subiectul Spania, având ocazia de a lansa o nouă tiradă la adresa la adresa guvernului lui Pedro Sanchez. „Avem o țară în întârziere, Spania”, a punctat liderul de la Casa Albă.
Republicanul a mai spus că „merită să fie catalogați așa, întrucât acesta e adevărul.” El a adăugat că „lucrurile merg bine în Spania, multe s-au făcut acolo” și „nu există nicio scuză ca ei să nu își îndeplinească obligația.” Drept urmare, el a sugerat că „ar trebui excluși din NATO”.
Întâmplător sau nu, afirmația a fost făcută de față cu Stubb, liderul unei țări care, deși e al doilea cel mai nou membru NATO, întrând abia în 2023, este deja al nouălea stat în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării (aproape 9%).
Este cu adevărat Spania ferită de pericole?
Procentul din PIB alocat de Spania pentru apărare între 2015 și 2022/ Sursa: „The Global Economy”
Adepții premierului Pedro Sanchez și a Partidului Socialist din Spania au argumentat că excepția acordată țării a fost și este una de bun simț, dată fiind poziționare geografică a regatului în sud-vestul Europei, fiind teoretic mai puțină expusă potențialelor acțiuni de destabilizare ale Rusiei.
Pentru statul iberic, îndeplinirea țintelor de PIB necesar pentru apărare este deja o problemă de ceva timp. Inclusiv după decizia din 2014, luată de statele membre NATO, de a aloca 2% pentru armată, în urma anexării Crimeii și a Războiului din Donbass, Spania era una din codașele Europei.
Din 2015 și până la invazia din 2022, Spania nu a îndeplinit niciodată ținta respectivă, ba chiar nu a atins nici măcar pragul de 1,5%. Conform autorităților de la Madrid, dar și pe baza datelor oficiale NATO, regatul din Peninsula Iberică a reușit în sfârșit anul trecut să atingă pragul de 2%, dat fiind și contextul internațional complicat.
Cu toate acestea, momentan, 5% pare să fie un angajament mult prea complicat pentru guvernul de stânga de la Madrid, care ar însemna mai mult decât dublarea procentului în următorul deceniu.
Într-adevăr, la prima vedere, Spania pare departe de frontul din Ucraina. Cu toate acestea, țara rămâne vulnerabilă la anumite operațiuni subversive care ar putea fi executate de Rusia. Riscul cel mai evident îl reprezintă însă, în principal, zona marină.
Fiind o țară situată pe malul Atlanticului, Spania este un adevărat al hub al cablurilor submarine de internet și telecomunicații, făcând legătura între Europa și celelalte continente. Astfel, dacă neglijează protecția acestei infrastructuri esențiale, nu doar Spania riscă să fie afectată de o sabotare a cablurilor care ar perturba comunicațiile, ci întregul NATO.
Totodată, având o zonă de coastă marină atât de lungă, cu multe insule, Spania este oricând vulnerabilă a fi victima unor drone, lansate eventual de pe nave din „flota fantomă” a Rusiei, care să perturbe traficul aerian. Vedem acest fenomen inclusiv în țări care nu au graniță cu statul condus de Vladimir Putin, precum Germania și Danemarca.
Stânga spaniolă, reticentă la NATO
Guvernată de ani buni de premierul Pedro Sanchez, susținut de o coaliție de partide de stânga și regionale (din Catalonia sau Țara Bascilor), Spania a fost ferm de partea Ucrainei, încă din 2022, și și-a asumat inclusiv un rol de poliție aeriană pe flancul estic al NATO.
Războiul din Ucraina a declanșat inclusiv în rândul electoratului de stânga spaniol, în mod istoric ceva mai reticent față de NATO, o simpatie sporită în privința acestei alianțe. Un sondaj de anul trecut indica un număr record de votanți de stânga care s-au declarat favorabili față de NATO, respectiv 66%.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat total situația, în special cerința de a aloca 5% din PIB pentru apărare. În loc ca țara să fie nevoită să își reducă anumite cheltuieli cu programele sociale pentru a da la armată, electoratul de stânga preferă o distanțare față de NATO.
Un nou sondaj făcut în iulie, după Summitul de la Haga, indică deja o cotă semnificativ mai mică de sprijin pentru alianța militară în rândul electoratului formațiunilor din actualul guvern.
Dacă în privința votanților formațiunii socialiste, de centru-stânga, doar 44% se declară în favoarea NATO (față de 46% contra), în privința Alianței SUMAR, compusă din mai multe formațiuni de extremă stânga (printre care și Partidul Comunist), doar 21% se declară favorabili (73% contra).
Așadar, în esență, este vorba despre jocul politic al actualului guvern de la Madrid de a nu-și dezamăgi și aliena votanții.
O eventuală schimbare de guvern ar putea însemna și o acceptare a angajamentului de 5% inclusiv de către Spania. În sondajul din iulie anterior menționat, 95% dintre votanții Partidului Popular, de centru-dreapta, se declară în favoarea NATO, în ce și 71% din electoratul formațiunii naționaliste Vox, eventualul partener de coaliție, are o părere bună despre alianța militară.