Miliardarul Andrej Babiš a câștigat alegerile parlamentare din Republica Cehă, deși partidul său populist ANO nu a obținut majoritatea absolută, scrie BBC.
ANO (acronim care înseamnă „DA” în cehă) a obținut puțin sub 35% din voturi, câștigând 80 de locuri în camera inferioară a parlamentului, care are 200 de locuri, în creștere față de 72 de locuri acum patru ani, potrivit rezultatelor preliminare.
SPOLU (Împreună), o alianță a trei partide condusă de Petr Fiala, actualul premier, a terminat pe locul al doilea, cu 23%.
Pe locul al treilea s-a clasat STAN, o alianță liberal- conservatoare, cu 11%. Partidul de extremă dreapta SPD a obținut 8%, mai puțin decât se aștepta; Partidul Piraților, libertarian, a obținut 9%. „Motorists for Themselves”, un partid populist al proprietarilor de automobile, a obținut aproximativ 7%. STACILO („Ajunge”), o alianță de extremă stânga pro-rusă, nu a reușit să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament. Participarea la vot a fost ridicată, de aproape 70%.
Cauze economice
„Oamenii sunt frustrați de situația economică”, spune Tomas Cirhan, politolog la Universitatea Masaryk din Brno, citat de „The Economist”, explicând popularitatea lui Babiš.
Salariile reale ale cehilor au scăzut din 2019, mai rapid decât în orice altă țară membră a Uniunii Europene.
Puterea de cumpărare a scăzut cu 10%.
Salariile nominale au crescut cu 27%, dar prețurile au crescut cu 41%, potrivit lui Pavel Peterka, economist la XTB, un broker.
Prețurile au crescut rapid și în țările vecine Ungaria (52%) și Polonia (42%) în aceeași perioadă, dar veniturile ungurilor și polonezilor au crescut mai repede.
Chiar dacă un număr tot mai mare dintre cei 11 milioane de cetățeni ai Republicii Cehe se luptă să-și acopere cheltuielile, țara a primit aproape 400.000 de refugiați ucraineni care fug de invazia Rusiei.
Acest lucru a pus o presiune puternică asupra locuințelor, școlilor și serviciilor sociale. Mulți cehi consideră că ucrainenii primesc prea mult ajutor, spune Cirhan.
Negocieri
Babiš, care a ocupat funcția de prim-ministru între 2017 și 2021, este de așteptat să fie invitat să conducă negocierile pentru formarea unei noi coaliții.
„Este un succes istoric”, a anunțat Andrej Babiš în fața susținătorilor săi entuziaști, la sediul ANO din suburbia Pragăi.
El a intrat în clădire ținând în mână o boxă portabilă care difuza un remix al hitului din 1981 „Sarà perché ti amo” al trio-ului pop italian Ricchi e Poveri.
Aceeași melodie răsuna pe scenă în timp ce el accepta aplauzele. Unii colegi – printre care și fosta ministră de finanțe Alena Schillerova – dansau pe ritmul muzicii.
„Este apogeul carierei mele politice!”, a spus el, adăugând că el și echipa sa vor lucra acum pentru a face din Republica Cehă „cel mai bun loc de trăit din Uniunea Europeană”.
Dar, deși aceste alegeri nu au adus mari surprize – puțini se îndoiau că el va ieși pe primul loc –, există încă multe întrebări.
Babiš a început deja discuțiile cu cele două mici partide eurosceptice de dreapta care au reușit să treacă pragul de 5%: Motorists for Themselves, care se opune Green Deal, și partidul anti-imigranți Freedom and Direct Democracy (SPD), condus de antreprenorul ceho-japonez Tomio Okamura.
Matematica parlamentară înseamnă că va avea nevoie de o alianță cu ambele pentru a forma un guvern care să se bucure de majoritate în parlament – niciunul dintre celelalte partide nu este probabil să colaboreze cu el.
După discursul său de acceptare, el a spus că dorește ca ANO să guverneze singur, mai degrabă decât să creeze o coaliție formală.
ANO va avea cele mai multe puncte comune cu Motorists. Cele două partide fac deja parte din același grup din Parlamentul European – „pro-suveranitatea” Patriots for Europe, fondat anul trecut de Babis împreună cu Viktor Orban din Ungaria și Herbert Kickl din Austria.
ANO împărtășește rezervele Motoristilor cu privire la obiectivele UE în materie de emisii și promite să le modifice sau să le respingă categoric.
Ambele partide se opun ferm ca gospodăriile cehe să suporte o povară financiară mai mare pentru o energie mai curată și se opun interdicției UE privind vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină după 2035.
Relațiile cu SPD ar putea fi mai tensionate.
Pentru început, SPD a luptat în aceste alegeri într-o alianță formală cu o serie de partide marginale de extremă dreapta, ceea ce înseamnă că va trebui să le cedeze o parte din locurile sale. Okamura s-ar putea să nu aibă controlul deplin asupra deputaților din grupul său parlamentar – ceea ce este întotdeauna o rețetă pentru dezastru în politica de coaliție.
Grupul de la Vișegrad
STACILO nu a reușit să intre în parlament, dar SPD este un potențial partener de coaliție pentru ANO. Acesta dorește să organizeze referendumuri privind rămânerea în NATO și în Uniunea Europeană.
Babiš spune că nu va permite astfel de referendumuri. Dar un guvern condus de ANO ar sublinia puterea naționalismului populist în țările din Grupul de la Vișegrad: Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia. Slovacia și Ungaria au guverne populiste pro-ruse și din ce în ce mai autoritare. Polonia a ales recent un președinte populist de dreapta, deși guvernul său este liberal și pro-Ucraina.
Și în UE, Babiš adoptă o poziție naționalistă. Anul trecut, el a contribuit la înființarea grupului „Patriots for Europe”, un nou grup populist în Parlamentul European.
Printre ceilalți fondatori s-au numărat Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, Jordan Bardella, din partidul de extremă dreapta Rassemblement National din Franța, și Herbert Kickl, liderul Partidului Libertății din Austria, de extremă dreapta.
„Patrioții” se opun multor măsuri din Pactul verde, strategia UE de a atinge neutralitatea carbonică până în 2050, precum și politicilor blocului privind migrația și azilul.
Babiš dorește ca Grupul de la Vișegrad, care a devenit irelevant în ultimii ani din cauza diferențelor politice interne, să devină un forum pentru criticarea politicilor europene.
Anti- Ucraina
Liderul ANO s-ar putea să fi adoptat o retorică puternic anti-ucraineană în ultimele zile ale campaniei, criticând guvernul de centru-dreapta pentru că „nu le-a dat nimic mamelor cehe, iar ucrainienilor le-a dat totul”.
Dar apelul lui Okamura de a-i deporta în masă pe refugiații ucraineni va rămâne probabil fără ecou.
Cu toate acestea, sprijinul militar ceh pentru efortul de război al Ucrainei se va schimba probabil în mod semnificativ sub administrația Babiš.
Acesta a promis deja să renunțe la inițiativa cehă de succes privind muniția – care a livrat 3,5 milioane de proiectile Ucrainei din 2022.
Babiš susține că aceasta nu este transparentă, dar oficialii guvernului ceh care au creat programul spun că acesta funcționează tocmai pentru că nu este transparent.
În cadrul inițiativei, comercianții de arme cehi își folosesc contactele internaționale pentru a procura proiectile pentru Ucraina pe piața globală, cea mai mare parte a banilor provenind de la partenerii din UE și NATO. Unii dintre producători se află în țări care au relații cu Rusia, dar, întrucât acordul este încheiat cu comercianții cehi, implicarea lor rămâne confidențială.
Liderul ANO dorește ca inițiativa să fie transferată sub egida NATO și, sâmbătă, a acuzat din nou comercianții de arme cehi că obțin profituri enorme din acest program.
Cu toate acestea, el a spus că nu ar avea nicio problemă să negocieze această chestiune cu președintele Zelenski.
Babiš a râs, de asemenea, de afirmațiile potrivit cărora aliații occidentali erau îngrijorați că Republica Cehă nu va mai fi un partener de încredere în UE și NATO sub administrația sa și că acesta era motivul pentru care părea să se distanțeze acum de partidele extremiste.
„Problema ta este că pur și simplu copiezi minciunile jurnaliștilor cehi”, a răspuns el, adresându-se în engleză unui reporter de la New York Times.
„Am vorbit cu Trump de cinci ori! Am fost la Pentagon. Am fost la FBI. Am vorbit cu șeful CIA”, a spus Babiš, referindu-se la primul său mandat, care s-a suprapus cu primul mandat al președintelui Trump.
„Am fost un partener foarte de încredere”, a continuat el.
„Am fost prim-ministru. Am mai fost la guvernare. Și am avut rezultate excelente.”
Portofelul a ieșit câștigător
Nucleul programului lui Babiš constă în promisiuni de cadouri fiscale. „Alegerile au reprezentat un compromis între banii din portofel și valorile fundamentale ale instituțiilor democratice”, spune Otto Eibl, tot de la Universitatea Masaryk, pentru „The Economist”.
Portofelul a câștigat. Babiš a dus o campanie puternică, atât pe rețelele de socializare, cât și în persoană. În cei patru ani în care nu a fost la putere, a călătorit frecvent prin țară, adesea într-o rulotă, atacându-l pe Petr Fiala în termeni hiperbolici.
Majoritatea analiștilor îi acordă domnului Fiala o notă mixtă. El s-a confruntat cu o sarcină dificilă, aceea de a menține o coaliție indisciplinată formată din liberali centristi, creștin-democrați, binefăcători urbani (Partidul Primarilor și Independenților) și hipsteri anticorupție (Partidul Piratilor).
Economia s-a îmbunătățit în timpul mandatului său, deși redresarea a venit prea târziu pentru a-l ajuta în campania de realegere. Sprijinul său ferm pentru NATO și UE i-a adus aprecierea guvernelor europene mainstream.
Dar era departe de a fi un candidat care să inspire. Ultimele luni ale mandatului său au fost umbrite de un scandal legat de plăți în bitcoin către guvern efectuate de un traficant de droguri condamnat; ministrul justiției a demisionat (deși nu a fost acuzat de corupție).
„Babiš nu este deloc carismatic. În general, pare destul de sever. Dar are talentul de a înțelege ce le pasă cehilor. A călătorit adesea prin țară cu o ambulanță la remorcă, oferind teste gratuite de tensiune arterială și întrebând alegătorii dacă au făcut o colonoscopie. Astfel de acțiuni au avut ecou într-o țară îngrijorată de scăderea disponibilității asistenței medicale de stat. Fondatorul conglomeratului Agrofert se numără printre cei mai bogați oameni din țară. Dar pentru mulți cehi, el este un om al poporului”, punctează „The Economist”.
