Deși regulile bisericești cer clerului să fie neutru și să nu se implice în lupte politice, în realitate mulți preoți și ierarhi ai Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove au avut preferințe politice evidente, au făcut campanie electorală mascată și chiar au beneficiat de finanțare din partea unor oligarhi certați cu legea.
Un exemplu elocvent îl constituie implicarea Mitropolitului Vladimir în alegerile prezidențiale din 2016. În plină campanie electorală, ÎPS Vladimir și-a exprimat practic susținerea pentru candidatul pro-rus Igor Dodon, încălcând regulamentul canonic al neutralității.
În fața altarului Catedralei, el l-a numit pe Dodon „domnul președinte” înainte ca acesta să fie ales, ceea ce a fost perceput ca un îndemn direct către credincioși să-l voteze pe candidatul respectiv, relatează Zdg.md. De altfel, sub conducerea lui Vladimir, Mitropolia Moldovei a funcționat adesea ca o extensie a influenței politice ruse în societatea moldovenească, promovând o agendă conservatoare anti-occidentală și îndemnând subtil populația să respingă aderarea la Uniunea Europeană, mai menționează și G4media.ro.
Mesaje contra valorilor europene, împotriva drepturilor minorităților sau în favoarea „lumii ruse” au fost propagate de la amvon de unii prelați, aliniindu-se discursului Kremlinului. Această atitudine s-a accentuat mai ales după 2014, odată cu tensiunile geopolitice regionale.
Episcopul Marchel, în special, s-a remarcat prin predici și declarații publice cu tentă homofobă și anti-occidentală, care i-au adus probleme în justiție. În 2012, Marchel a difuzat un mesaj video în care incita credincioșii să protesteze împotriva Legii anti-discriminare.
Acest discurs de ură a fost atacat în instanță, iar după ani de procese episcopul a fost găsit vinovat de incitare la discriminare, relatează anticorupție.md.
În iunie 2024, Judecătoria Bălți l-a obligat pe Marchel să plătească 20.000 de lei despăgubiri către reclamanți (câte 10.000 lei fiecăruia) și să prezinte scuze publice, stabilind că afirmațiile sale constituie discurs de ură. De asemenea, anterior, în 2019, Marchel a pierdut un proces intentat de Maia Sandu, pe atunci lider al opoziției, după ce episcopul insinuase într-o conferință de presă că o femeie necăsătorită la cârma țării ar promova imoralitatea și că Maia Sandu ar susține comunitatea LGBT.
Curtea de Apel Bălți a decis că Marchel a discriminat-o pe baza sexului și statutului marital, obligându-l să achite
20.000 lei daune morale Maiei Sandu, menționează moldovacurata.md.
Chiar dacă s-a declarat mereu persecutat pentru „apărarea credinței”, astfel de ieșiri au arătat cum unii prelați au depășit rolul pastoral, devenind agenți ai unor mesaje ideologice radicale. Cu toate acestea, în mod paradoxal, Marchel a fost decorat de însăși Mitropolia Moldovei, primind în 2025 o distincție, în ciuda faptului că era acuzat
public de dezinformare și propagandă anti-occidentală, relatează anticorupție.md. Gestul a fost interpretat ca un semnal că linia dură promovată de el are acordul tacit al conducerii bisericii.
Umbra oligarhului
Poate cel mai alarmant aspect al influenței politice a clerului ț ine de colaborarea sistematică cu gruparea lui Ilan Șor – un politician populist, fugit din țară după condamnarea în dosarul „furtul miliardului”, care militează deschis împotriva guvernării pro-UE de la Chișinău. În ultimii ani, investigații de presă și informații ale autorităților au scos la iveală un plan concertat al rețelelor pro-ruse de a folosi preoți ai Mitropoliei Moldovei ca vectori de propagandă electorală.
Schema funcționa astfel: sute de preoți și enoriași erau invitați în așa-zise „pelerinaje” gratuite la Moscova (și alte destinații), finanțate și organizate în comun de apropiații lui Șor și de Patriarhia Rusă, relatează adevărul.ro. Oficial, Patriarhia Moscovei a pretins că aceste călătorii (circa 500 de clerici și mireni doar în august-septembrie 2024) au scopul de a „sprijini preoții săraci din mediul rural” și a întări legăturile frățești între biserici, relatează Europa liberă.
Neoficial însă, presa a aflat că preoților li se promiteau beneficii financiare: la întoarcere, fiecare primea un card
bancar rusesc MIR (emis de banca Promsvyazbank, aflată sub sancțiuni internaționale) cu promisiunea că vor fi alimentate lunar cu 1000 de euro, chipurile pentru „întreținerea bisericilor” sau salarii oferite de Patriarhia
rusă.
Totuși, momentul și contextul acestor „excursii” vorbesc de la sine: investigațiile au arătat că Ilan Șor, refugiat la Moscova, împreună cu regimul lui Kirill al Patriarhiei Ruse, urmăreau mobilizarea preoților în vederea alegerilor. Și nu orice alegeri. În toamna 2024 erau programate alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea Moldovei la UE, iar blocul politic controlat de Șor (numit sugestiv „Pentru Victorie/Pobeda”) miza pe mesajele anti-UE în rândul credincioșilor, relatează adevărul.ro.
Ilan Shor
Conform investigației, fețele bisericești urmau să fie folosite în campanie pentru a îndemna subtil enoriașii „să voteze contra Europei” și pentru candidații pro-Kremlin. Blocul lui Șor însuși promova retorica „Moldova ortodoxă sub asediul Occidentului” și promitea apropierea de Rusia, calculând că prestigiul preotului în sat
poate manipula opinia multor oameni simpli.
„Cursuri” de instruire politică
Mecanismul de influențare a mers dincolo de simple excursii. Autoritățile moldovene (Inspectoratul General al Poliției și SIS) au dezvăluit că grupuri de preoți și enoriași au fost duse și la training-uri speciale (inclusiv în Serbia, nu doar în Rusia), unde „instructori” trimiși de la Moscova i-au învățat cum să disemineze eficient propaganda pro-Kremlin în comunitățile lor, relatează cotidianul.md.
Practic, s-au organizat școli clandestine de influențare, cu lecții ca la clasă, acoperind teme variate, economie, politică, religie, psihologie, pregătind participanț ii să combată discursul pro-european și să promoveze narațiunile dorite de Moscova.
Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a confirmat existența acestor instruiri, menționând că preoții și mirenii selectați au fost împărțiți pe grupuri tematice și li s-a predat cum să strecoare mesaje politice în predici, în discuțiile cu enoriașii sau chiar pe rețelele sociale.
Citește și:
Apostolii Rusiei (I). Opulență, imoralitate și corupție printre înalții ierarhi de la Chișinău subordonați Moscovei
„Profesorii”, experți ruși, le-au oferit inclusiv metode moderne de comunicare, cum să folosească aplicații online și conferințe video pentru a se coordona. S-a observat că înainte de alegerile locale din 2023, au existat ședințe online pe Zoom cu fețe bisericești conectate la consultanți ruși, semn că rețeaua era deja funcțională, mai relatează cotidianul.md.
Scopul final este ca preoții, profitând de autoritatea lor spirituală, să introducă narative propagandistice în rândul populației, de pildă, că „Occidentul decadent amenință credința și valorile tradiționale” sau că „doar Rusia protejează adevărata ortodoxie”. Astfel, amvonul bisericii era transformat într-o tribună electorală mascată.
Cartelul ortodox rus
Acțiunile hibride ale clericilor ortodocși pro-ruși din Republica Moldova trezesc suspiciuni întemeiate despre existența unei „frății” de tip cartel în interiorul Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, unde un grup de ierarhi și preoți influenți acționează coordonat pentru a menține puterea și agenda pro-rusă. Ei se sprijină reciproc, trec cu vederea derapajele morale unii altora, îi pedepsesc pe cei care li se opun și folosesc resursele bisericii (donații, relații politice, fonduri publice) pentru a-și extinde influența.
De exemplu, când preoți din subordinea lor au început să critice deschis linia filorusă sau să adere la Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), reacția a fost promptă și dură, și anume caterisire și izgonire.
Pe 25 octombrie 2023, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova (condus de ÎPS Vladimir) a caterisit 6 preoți care trecuseră la Mitropolia Basarabiei, acuzându-i că și-au încălcat jurământul și au părăsit „samavolnic” Biserica rusă, relatează Europaliberă.org.
Mitropolia Basarabiei a contestat validitatea caterisirii, numind eparhiile subordonate Moscovei drept „servitute” și încurajând și alți clerici „constrânși” să aibă curajul să iasă de sub jugul acestora.
Interesant este că, într-o scrisoare trimisă Patriarhului Chiril (septembrie 2023), însuși Mitropolitul Vladimir se plângea că tot mai mulți preoți pleacă la cealaltă Mitropolie, „atrași de salarii de 800-900 euro și facilități sociale oferite de statul român”. Practic, liderul bisericii recunoștea că „tabăra” sa pierde teren și că imaginea Mitropoliei Moldovei a avut de suferit după invazia rusă în Ucraina. Acest lucru sugerează că strategia de influență a „cartelului” clerical a intrat în defensivă: după ani în care ei i-au acuzat pe alții de „cumpărare de preoți”, acum se declarau victime ale unei asemenea practici (sugerând că guvernul pro-european și Biserica Română „le ia oamenii” oferindu-le beneficii).
În realitate, fenomenul recent al „exodului preoților” arată că mulți slujitori de la bază sunt sătui de corupția și propaganda impusă de sus și caută o alternativă mai curată.
Erodare morală
O parte semnificativă a conducerii Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove s-a îndepărtat grav de valorile creștine pe care le predică. În loc de smerenie, am văzut lux și lăcomie, în loc de castitate și ascultare, păcate ascunse și minciună, în loc de neutralitate politică, propagandă și servilism față de interese străine. Toate acestea au erodat autoritatea morală a Bisericii Ortodoxe din Moldova (subordonată Moscovei) și au diminuat încrederea credincioșilor simpli, care așteaptă de la păstorii lor integritate și exemplu personal.
Importanța acestor dezvăluiri constă și în impactul social și politic. Corupția preoților și finanțarea lor de către indivizi ca Ilan Șor au fost folosite pentru a manipula opinia publică și a frâna orientarea pro-europeană a țării. Prin faptul că unii slujitori ai altarului și-au transformat amvonul în tribună electorală, ei au trădat misiunea spirituală, devenind unelte de influență geopolitică.
Această constatare nu este doar teoretică: organele de drept au documentat operațiuni precum cea în care preoții erau trimiși la „instruiri” finanțate de Kremlin pentru a face campanie contra UE, menționează cotidianul.md. Practic, un segment din Biserica majoritară a Moldovei a acționat ca o veritabilă coloană a cincea,
subminând chiar și securitatea informațională a statului.
Desigur, nu toți preoții Mitropoliei Moldovei sunt implicați în asemenea practici, există și clerici cu o moralitate integră, dedicați enoriașilor și valorilor autentice. Însă „capii” Mitropoliei despre care am vorbit aici au tolerat și chiar încurajat un sistem putred, unde banul, influența și loialitatea politică primează în fața credinței. Faptul că un episcop poate „cumpăra” o eparhie cu sute de mii de euro, că un mitropolit își împarte vila de lux cu o femeie de afaceri și apare la braț cu ea prin magazine, sau că un călugăr are mașini de sute de mii de lei și copii nelegitimi pe care îi instalează în funcții publice, toate acestea arată o organizație profund compromisă.
Imaginea de „cartel” nu este, așadar, exagerată, asemenea baroni în sutană par mai preocupați de putere lumească decât de mântuirea sufletelor. Pentru a recâștiga încrederea oamenilor și a-și împlini menirea
spirituală, Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove ar avea nevoie de reforme profunde, precum transparență financiară, sancționarea reală a corupției interne, distanțare de interferențele politice și reîntoarcere la principiile evanghelice de bază.
Până atunci, însă, fiecare nouă investigaț ie care iese la iveală subminează și mai mult aura de sfințenie pe care
această instituție o revendică, demonstrând că, în spatele icoanelor și al predicilor, se ascund uneori interese foarte lumești și deloc ortodoxe.
Războiul pentru adevăr
În predici și intervenții publice, unii reprezentanți ai MCÎM au mers până la a-i stigmatiza pe preoții și credincioșii care aleg să treacă la Mitropolia Basarabiei drept „trădători mai răi decât Iuda”, relatează ziare.com. Astfel de etichetări inflamante au fost denunțate de Mitropolia Basarabiei ca fiind un atentat la demnitatea clericilor și la libertatea de conștiință a credincioșilor de a-și alege jurisdicția canonică.
Retorica de acest tip nu este nouă: încă din anii ’90, preoții și ierarhii filoruși au acuzat Mitropolia Basarabiei de „prozelitism” și au prezentat-o drept o „agentură străină”, unealtă a României menită să submineze autoritatea
statului și stabilitatea Republicii Moldova, menționează Zdg.md.
În perioada de început (1992-2002), când autoritățile de la Chișinău au refuzat inițial recunoașterea legală a Mitropoliei Basarabiei, propagandiștii pro-Moscova au mers chiar până la a insinua absurd că Biserica
românească ar fi „declanșat războiul din Transnistria”, o acuzație fără temei, dar care relevă tonalitatea extremă a discursului.
Printre vocile agresive s-au numărat nu doar episcopi, ci și preoți de rând. De exemplu, Iulian Rață, protopop de Orhei subordonat Mitropoliei Moldovei (Patriarhia Rusă), a acordat în iulie 2025 un interviu postului CANAL 5 în care a lansat acuzații grave la adresa Mitropoliei Basarabiei. El a descris trecerea unor parohii la MB drept „o
dezbinare organizată” de Patriarhia Română și a afirmat că aceste transferuri s-ar face „forțat, adeseori [prin] mituirea” credincioșilor, a menționat tv6.live.
Iulian Rață
În viziunea preotului Rață, mulți clerici ar adera la Mitropolia Basarabiei „nu pentru că se simt români”, ci „pentru interes financiar”, sugerând că motivația ar fi salariile și beneficiile oferite de partea română. El a invocat faptul că statul și Patriarhia Română sprijină financiar MB, insinuând că preoții care acceptă acest sprijin devin datori
să „slujească statului român”. Rață a mai pretins, în mod eronat, că Mitropolia Basarabiei „nu este recunoscută de nicio Patriarhie ortodoxă importantă” și a calificat-o drept „o structură schismatică” menită să dezbine Biserica din Moldova.
Atac ideologic
Aceste afirmații au fost imediat contrazise de realitate: MB este parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române și se află în comuniune canonică deplină cu toate celelalte Biserici Ortodoxe autocefale, după cum chiar Mitropolia Basarabiei a ținut să reamintească în replică, menționează radiochisinau.md. De altfel, MB a subliniat că ierarhii săi au coliturghisit adesea alături de reprezentanți ai tuturor patriarhiilor ortodoxe, inclusiv ai Patriarhiei Ruse, ceea ce infirma propagandei că ar fi „nerecunoscută de nimeni”.
Un alt personaj activ în discursul anti-Mitropolia Basarabiei este preotul Serghei (Sergiu) Ivanov, cleric al Mitropoliei Chișinăului, care a intervenit recent în conflictul de la Grinăuți (raionul Rîșcani). În cuvântarea sa ținută în biserica din Grinăuți, Ivanov a recurs la comparații inflamatoare, asimilând decizia parohiei de a trece la Mitropolia Basarabiei cu separatismul transnistrean, o analogie abuzivă și profund jignitoare mai relatează sursa citată. Practic, el a încercat să inducă ideea că revenirea la jurisdicția canonică românească ar echivala cu o trădare
similară separatismului promovat de regimul ilegal de la Tiraspol.
De asemenea, Ivanov a repetat teza neadevărată că Mitropolia Basarabiei ar fi o instituție ilegitimă și „nerecunoscută”, încercând să semene îndoială în rândul credincioșilor din sat.
Acest tip de discurs a fost calificat de reprezentanții Mitropoliei Basarabiei drept un „act propagandistic” menit să inducă „confuzie, suspiciune și dezbinare” în comunitate. MB a reacționat public, demontând punctual afirmațiile lui Ivanov. Mitropolia a arătat că paralela cu Transnistria este nu doar falsă, ci și insultătoare, credincioșii care aleg
MB nu fac decât să se delimiteze de influența unui stat agresor și să revină la normalitatea tradiției ortodoxe românești. Totodată, MB a subliniat caracterul perfect legal și transparent al sprijinului financiar oferit de statul român clericilor săi (salarii, asigurări, fonduri), în contrast cu „finanțările neclare” și „cercurile corupte și obscure” care alimentează propaganda clericilor pro-ruși.
În concluzie, discursul public al prelaților afiliați Moscovei față de Mitropolia Basarabiei este marcat de acuzații de
„prozelitism extremist”, de teorii ale conspirației cu tentă politică și de etichetări injurioase, toate având scopul de a delegitima MB și a descuraja credincioșii de la orice apropiere de aceasta, mai relatează și jurnaltv.
