Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove (Biserica Ortodoxă din Moldova, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei) s-a confruntat în ultimele două decenii cu numeroase scandaluri legate de corupție, abateri morale și implicare politică. De la luxul și averile acumulate de ierarhi, la încălcarea jurămintelor monahale și până la colaborarea cu oligarhi și factori politici pro-ruși, aceste cazuri au erodat încrederea publicului.
Un contrast izbitor în cadrul Mitropoliei Moldovei este discrepanța dintre mesajul creștin de smerenie și stilul de viață opulent al unor înalți prelați. Anchetele de presă au dezvăluit că mulți ierarhi conduc mașini de lux, dețin case somptuoase și controlează afaceri, justificând aceste averi prin „donații” sau trucuri administrative.
Mitropolitul Vladimir (Nicolae Cantarean), conducătorul bisericii din 1989, folosește mașini de lux (BMW, Toyota Land Cruiser) despre care afirmă că i-au fost dăruite de politicieni și oameni de afaceri, de pildă, un BMW primit de la fostul președinte Vladimir Voronin, relatează „Ziarul de Gardă” (zdg.md). El consideră acceptarea unor asemenea cadouri normală, declarând: „în Rusia, peste tot se fac așa cadouri bisericilor”.
Mitropolitul a recunoscut că locuiește într-o casă luxoasă evaluată la milioane de lei, situată lângă Chișinău, și că deține (direct sau prin interpuși) o casă de vacanță pe un hectar de pădure la Ialoveni, un apartament de lux de 175 m² și chiar calitatea de fondator la firme comerciale.
În 2014, ZdG l-a surprins pe ÎPS Vladimir conducând o Toyota Land Cruiser cu numere guvernamentale spre vila sa din pădure. Atunci s-a aflat că imobilul fastuos figurează pe numele Nelli Tcaciuc, o femeie de afaceri puțin cunoscută.

La rândul său, PS Nicodim (Ioan Vulpe), episcop de Edineț și Briceni, este un alt exemplu de ierarh cu averi impresionante, relatează rise.md.
Înainte de a deveni episcop (2010), el a administrat bisericile din Orhei, unde a ajuns să controleze un veritabil “imperiu imobiliar”: case, apartamente și terenuri agricole. O parte din aceste proprietăți le-a trecut pe numele rudelor sau le-a vândut localnicilor, însă multe au rămas pe
numele său, inclusiv un bloc de locuințe cu două etaje și mansardă (270 m²) chiar în centrul Orheiului, lângă Catedrala Sf. Nicolae.
Tot în Orhei, PS Nicodim are trei terenuri agricole (com. Chiperceni), iar la Chișinău deține un apartament achiziționat în 2013. Întrebat despre aceste avuții, episcopul a răspuns ironic că îi place când se spune că „tot Orheiul e al lui”, considerând că asta înseamnă că „este gospodar”.
El a pretins că reședința sa din Orhei ar servi drept depozit de ajutoare umanitare din Germania. De menționat că Eparhia condusă de PS Nicodim este implicată și în afaceri: deține 25% din firma Salubrusana SRL (ce are ca obiect activități medicale/spa), restul fiind în mâinile unui controversat
om de afaceri (Victor Copiimulț), fost inculpat pentru evaziune fiscală.
Firma respectivă a cumpărat în 2009 o bază de odihnă pe 5,5 hectare de pădure (complexul “Lesnaia Skazka”), proiect care însă a falimentat, acumulând pierderi.
Jurăminte încălcate
Episcopul Marchel (de Bălți și Fălești) a încălcat flagrant jurământul sărăciei odată ce a acumulat și el o avere considerabilă, menționează o anchetă nordnews.md. După 35 de ani de slujire, Marchel trăiește într-o casă impunătoare de 316 m² pe strada Decebal din Bălți, o clădire cu două niveluri, supravegheată video, vopsită în galben, dar care nu figurează pe numele lui, ci pe al fiului său Roman Tîșchevici, menționează și știri.md.

Conform documentelor oficiale (declarații de avere ale lui Roman și extrase cadastrale), casa din Bălți și alte bunuri au fost trecute pe numele fiului cu condiția întreținerii pe viață a episcopului. De
asemenea, Marchel și Roman au acaparat terenuri adiacente gospodăriei, profitând de poziția lui Roman la Primăria Bălți; după unele dificultăți legale, o decizie judecătorească din 2021 le-a confirmat dreptul de proprietate, indicând clar legătura celor doi în acte oficiale.
În garajul episcopului se află o veritabilă “caleașcă” modernă, un Mercedes GL Class 350 (2015), evaluat la ~800.000 lei, pe care Marchel l-a folosit ani la rând prin Bălți și la slujbe. Această „bijuterie pe patru roți” a fost și ea trecută în 2023 pe numele fiului Roman, la fel ca un alt Mercedes E-Class (2014) folosit anterior de episcop.
Jurnaliștii Nordnews au constatat însă că, temându-se de imagine, Marchel i-a interzis fiului să mai circule cu Mercedesul de lux, considerându-l prea ostentativ. În iunie 2024 vehiculul a fost transferat pe numele altcuiva, iar fiul a trecut la un automobil mai modest (microbuz Hyundai).
Întrebat de ce toate bunurile tatălui său sunt înscrise pe numele lui, Roman Tîșchevici a refuzat să răspundă la întrebările reporterilor, evitând să explice proveniența banilor ori natura relației sale cu
episcopul.
Corupție hibridă
În plus, investigațiile jurnalistice scot la iveală tactici prin care clericii justifică sau ascund aceste averi. ÎPS Vladimir, de exemplu, susț ine că toate mașinile de lux sunt „ale Mitropoliei, nu personale”, deși admite că i-au fost donate lui ca persoană fizică și apoi „date Mitropoliei”.
Ierarhul a mers până la a cita din Biblie pentru a scuza opulența, afirmând că oricâte averi s-ar vinde pentru săraci, „oricum vor exista săraci”, sugerând că preoții au dreptul la lucruri scumpe și că aceasta nu contravine credinței. O asemenea atitudine a stârnit critici în societatea civilă și chiar în rândul credincioșilor, care văd o ipocrizie în viața unor prelați față de voturile de smerenie și sărăcie pe care ar trebui să le respecte.
Cum își încalcă ierarhii pro-ruși jurămintele
Pe lângă acumularea de bogății, unii lideri ai Mitropoliei Moldovei au fost implicați și în scandaluri legate de viața lor personală, intrând în contradicție flagrant normelor morale și regulilor bisericești.
Mitropolitul Vladimir a fost protagonistul unor scandaluri răsunătoare privind viața sa privată. Deși ar trebui să ducă o viață monahală austeră, ÎPS Vladimir a fost surprins în repetate rânduri în
compania unor femei, în vacanțe de lux peste hotare.
În 2012 și 2014, fotografii publicate de presă îl arătau pe mitropolit îmbrăcat în haine laice, pe litoralul din Turcia, alături de o femeie blondă, relatează G4media.ro. Acea femeie a fost identificată ca fiind Nelli Tcaciuc, o femeie de afaceri din Moldova (proprietara unei firme de pază), despre care s-a aflat ulterior că are legături financiare strânse cu Vladimir.
Mai exact, s-a descoperit că numeroase proprietăți ale mitropolitului au fost trecute pe numele acestei Nelli Tcaciuc, inclusiv luxoasa vilă din pădurea de lângă Trușeni (Chișinău) unde ÎPS Vladimir locuiește, relatează zdg.md.
Imaginile cu Vladimir „fără sutană, în haine de plajă, în compania femeii blonde” au provocat un scandal imens în 2014, conducând la reacții dure din partea altor fețe bisericești (unele dintre ele
ar fi adresat chiar blesteme la adresa jurnaliștilor care au publicat pozele).


Scuze de mitropolit
Mitropolia a fost nevoită să răspundă public, iar într-o predică ținută pe 21 septembrie 2014, ÎPS Vladimir a recunoscut sumar existența „palatului de vacanță din pădure” și a „vacanței fără sutană în Turcia”, însă a evitat orice explicație despre firmele la care era fondator sau despre alte aspecte financiare.
Ulterior, într-un interviu TV, mitropolitul a pretins că blonda din fotografii ar fi o rudă îndepărtată („străbunica mea și străbunica ei au fost surori”), iar vila de milioane nu i-ar aparține lui, ci „nepoatei sale Nelly Tcaciuc”. Aceste declarații au fost privite cu scepticism general, fiind percepute ca încercări de mușamalizare.
Episcopul Marchel (Mihăescu) oferă un caz și mai grav de ipocrizie religioasă, el încălcând cel puțin două dintre cele trei jurăminte monahale: castitatea și sărăcia. O investigație NordNews din 2024 a
dezvăluit că Marchel, deși călugăr, are un fiu și chiar un nepot, rezultat al unei relații ascunse.

Conform surselor, în urmă cu peste 30 de ani, pe când era preot la Bălți, Marchel a avut o legătură cu o femeie pe nume Tatiana Tîșchevici, relație din care s-a născut în iulie 1994 fiul Roman Tîșchevici. Copilul a fost crescut de mama sa și de un tată vitreg (de la care a preluat numele), însă Marchel nu l-a abandonat: apropiații afirmă că episcopul și-a susținut fiul neoficial, l-a luat cu el la slujbe în copilărie și i-a finanțat studiile la Drept, continuând ulterior să-l ajute în carieră.
Roman a ajuns să lucreze în instituții publice (primărie, apoi ca inspector vamal), iar relația cu tatăl său – deși neconfirmată oficial – era cunoscută în cercuri restrânse. Cei doi au fost chiar văzuți împreună la evenimente bisericești; de exemplu, pe 22 iunie 2023, la o sărbătoare religioasă la mănăstirea Cuș elăuca, Roman îl însoțea pe Marchel și îi purta cufărul cu veșminte, în prezența mitropolitului Vladimir, menționează știri.md.
Întrebat direct de jurnaliști despre Roman, episcopul Marchel a refuzat să clarifice legătura, păstrând tăcerea: „Nu comentez”. În paralel, așa cum am detaliat mai sus, Marchel i-a asigurat fiului său bunăstare materială, împărțind cu acesta proprietăți (case, terenuri) și mașini scumpe. De altfel, casa grandioasă din Bălți unde locuiește Marchel este pe numele lui Roman, cu stipulația
legală că episcopul are drept de abitație pe viață. Toate aceste fapte arată că episcopul de Bălți a dus o viață dublă, predicând abstinența și modestia, dar trăind ca un familist înstărit în ascuns.
Mită pentru sceptru
Mitropolitul Petru (Musteață) de Ungheni și Nisporeni a fost implicat într-unul dintre cele mai scandaloase cazuri de corupție ecleziastică (simonie). Acesta a fost acuzat că și-ar fi cumpărat efectiv funcția de episcop, plătind sume uriașe unor înalți ierarhi de la Moscova.

Scandalul a izbucnit în 2006–2007, când mai mulți preoți și enoriași din Eparhia Ungheni s-au opus promovării lui Petru ca episcop, invocând motive de ordin moral. Potrivit relatărilor din presa vremii, la o ședință a Sfântului Sinod al Bisericii Ruse, episcopul Petru Musteață a șocat pe
toată lumea întrebând: „Dar cine îmi va întoarce mie 400.000 de euro pe care i-am plătit pentru hirotonia episcopală?” subliniază zdg.md.
În stupoarea generală, Patriarhul Alexei al II-lea l-ar fi întrebat cui anume i-a plătit, iar Petru a indicat numele unui mitropolit de la Moscova (Kliment), precizând că suma echivala cu 520.000 de dolari.
Dezvăluirea a ridicat imediat întrebarea de unde ar fi avut un simplu arhimandrit din Moldova o asemenea sumă exorbitantă. Drept urmare, Sinodul rus a trimis de urgență o comisie la Chișinău (martie 2007) și l-a suspendat temporar pe Petru din funcția de episcop al Ungheniului, cerându-i să se retragă la mănăstire pe durata investigațiilor.
Aproximativ 30 de preoți și parohii din Ungheni, Călărași, Nisporeni au profitat de context și au anunțat atunci că părăsesc Mitropolia Moldovei (subordonată rușilor) trecând la Mitropolia Basarabiei (Patriarhia Română), tocmai pentru că episcopul Petru „nu corespunde normelor etice” și refuză să-și dea demisia, relata „Europa Liberă”.
Scandalul simoniei a fost un moment de cotitură, arătând cât de adânc infiltrată era corupția în ierarhia bisericii. Deși Patriarhia Moscovei l-a sancționat formal, în anii următori Petru Musteață a revenit în funcții (ulterior a fost chiar avansat la rangul de arhiepiscop). Episodul însă a lăsat o pată gravă pe imaginea Mitropoliei Moldovei, alimentând percepția publică despre un „cartel” de interese în sutană, unde titlurile bisericești pot fi tranzacționate pe bani grei.
Chiar și atunci când nu încalcă legea, unii clerici au manifestat atitudini agresive sau necreștine: de exemplu, au existat scene filmate la sate unde preoți ai Mitropoliei Moldovei îi alungau cu forța (inclusiv cu violență fizică) pe preoții rivali ai Mitropoliei Basarabiei, în disputele pentru controlul bisericilor și al comunităților, relatează ProTV.ro.
Astfel de „raid-uri bisericești” au fost condamnate public, dar de multe ori încurajate tacit de ierarhia superioară, care a tolerat comportamentul agresiv atâta timp cât servea consolidării propriei influențe.


















