Președintele Franței, Emmanuel Macron, se află într-o vizită de stat de trei zile în Marea Britanie. Evenimentul reflectă relația apropiată dintre liderul francez și premierul britanic Keir Starmer, care au lansat „coaliția voinței” pentru Ucraina. Cele două țări vor își vor intensifica parteneriatul în domeniul militar, nuclear, al inteligenței artificiale, dar și al combaterii imigrației ilegale.
Alianța franco-britanică este vie! După ani de zile plini de tensiune, generați de procesul ieșirii din Uniunea Europeană a Marii Britanii, venirea la putere a Partidului Laburist în Regat a însemnat o resetare a relației cu partenerii continentali.
Printre prioritățile pe plan internațional ale premierului Keir Starmer s-a aflat în special întărirea parteneriatului cu Germania și Franța. Cele trei țări s-au apropiat în ultimele luni, conlucrând strâns pe mai multe dosare precum Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea Europei etc.
Drept consecință, luna aceasta, atât Emmanuel Macron, cât și Friedrich Merz, au programate vizite la Londra pentru a cimenta această alianța. Cancelarul german va veni pe 17 iulie cu scopul de a semna un tratat bilateral cu britanici, care ar urma să includă inclusiv o clauză mutuală potrivit căreia orice țară care este o amenințare pentru unul din state devine o amenințare și pentru celălalt.
Semnificația vizitei de stat
În diplomație, o vizită de stat este cea mai importantă formă de primire a unui șef de stat străin și este un semnal clar de recunoaștere a importanței relației bilaterale cu acel oficial și țara sa.
Emmanuel Macron este primul lider european care efectuează o vizită de stat în Marea Britanie după ce țara a ieșit din Uniunea Europeană, acum mai mult de cinci ani. Totodată, este prima vizită de stat a unui președinte din 2008 încoace, atunci când Nicolas Sarkozy a fost de asemenea protagonistul unei astfel de întâlniri.
Aceasta vine după ce, în ultimul an, Sir Keir Starmer s-a deplasat de cinci în „Hexagon”, pentru a discuta diverse teme apăsătoare precum războiul din Ucraina și a alcătui „Coaliția voinței”, în timp ce Macron a călătorit și el de câteva ori în Regat cu același scop.
În cazul efectuării unei vizite de stat în Marea Britanie, diferența față de a o vizită obișnuită este că invitatul este întâmpinat de Majestatea Sa Regele Charles al III-lea într-o ceremonie oficială.
Lui Macron i s-a întins covorul roșu, a fost organizată o ceremonie de primire la Palatul Windsor, cu gardă de onoare și fanfară militară, s-a ținut un dineu, iar președintele francez a mers inclusiv cu caleașca regală.
Regele Charles este un francofil cunoscut, el vorbind fluent limba țării unde s-a deplasat pentru nu mai puțin de 35 de vizite oficiale din anii 70 încoace. De cealaltă parte, respectul „establishment”-ului francez este la aceleași cote ridicate.
Dacă cu diverșii premieri de la Londra care s-au perindat prin Downing Street 10 în ultimii ani, precum Boris Johnson sau Liz Truss, președintele Macron nu a avut o relație foarte „caldă”, cu Familia regală a Marii Britanii situația a fost diferită.
Însăși Regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu Emmanuel Macron. De altfel, Regina a avut întrevederi cu fiecare președinte francez de la Vincent Auriol încoace. Cu actualul Rege, Macron a înnodat o relație de prietenie încă de pe vremea când acesta era Prinț al Țării Gălilor, francezul vizitându-l și discutând despre teme de interes comun, precum mediul și schimbările globale.
Charles al III-lea trebuia să efectueze prima sa vizită oficială în noua sa calitate de monarh chiar în Franța, în martie 2023, însă ea a fost anulate din cauze revoltelor de stradă din „Hexagon” generate de reforma pensiilor.
În cele din urmă, Majestatea Sa a mers acolo în septembrie 2023. Atunci, Emmanuel Macron a organizat un dineu la Palatul Versailles în cinstea Regelui Charles.
Agendă stufoasă
Emmanuel Macron va petrece mult timp și cu premier Keir Starmer. Joi, este programată inclusiv o vizită la baza militară de la Northwood, unde cei doi vor participa la o videoconferință cu reprezentanții a 31 de țări care susțin Ucraina. Marea Britanie și Franța încearcă să pună la punct planurile pentru o forță de securitate post-încetare a focului pentru Ucraina.
De asemenea, Macron și Starmer urmează să anunțe o colaborare militară sporită între cele două state. Totodată, Franța și Marea Britanie își vor aprofunda parteneriatul inclusiv în domeniul nuclear, ele fiind singurele state vest- europene deținătoare de arme nucleare.
Cei doi lideri vor aborda și relația cu Statele Unite ale Americii, pentru a-și calibra o abordare comună față de Donald Trump.
Imigrația ilegală este și ea o temă centrală a discuțiilor, inclusă în agendă la presiunea britanicilor. Pentru Sir Keir Starmer, contracarea fenomenului a fost una dintre promisiunile sale de campanie și rezultatele nu tocmai bune sunt una dintre principalele linii de atac ale rivalilor interni.
În 2023, Rishi Sunak, fostul premier conservator al Marii Britanii, a agreat cu Macron o înțelegere, prin care Londra oferea 541 de milioane de euro Parisului pentru a întări granița și a stopa cât mai mulți imigranți ilegali să facă drumul peste Canalul Mânecii către Regat.
Înțelegerea a fost prelungită anul acesta până în 2027 de către cei doi miniștrii de interne ale țărilor respectiv, Yvette Cooper și Bruno Retailleau, pretendentul Partidului Republican la a-l succeda pe Macron la Palatul Élysée.
Pentru Starmer, aflat în cădere în sondaje, înțelegerea din februarie nu este suficientă, astfel că vor exista discuții cu partea franceză pentru o soluție mai complexă.
Autoritățile de la Paris au dat semne în ultimele zile că iau măsuri tot mai dure pentru a contracara fenomenul. Au apărut inclusiv imagini cu militari francezi care au capturat mai multe bărci de cauciuc, pe care le-au spart. Guvernul de la Londra speră să obțină promisiuni din partea aliaților francezi ca numărul de 1200 de jandarmi, care păzesc trecerea la Canalul Mânecii, să crească.
Întâlniri cu opoziția, cu excepția lui Farage
Liderul francez va avea întâlniri tête-à-tête și cu șefii formațiunilor politice britanice din opoziție. Este vorba de Kemi Badenoch, șefa conservatorilor, principalul partid de opoziție, dar și de Sir Ed Davey, șeful liberal-democraților.
A existat o nemulțumire profundă din partea formațiunii Reform UK, întrucât Macron a refuzat o întâlnire cu Nigel Farage, liderul acesteia și principalul militant pentru Brexit în perioada în care a fost europarlamentar.
După rezultatele foarte bune de la alegerile locale din mai, Reform UK a devenit partidul cu cele mai scoruri în sondaje, în anumite cazuri ei înregistrând chiar un avans de zece procente față de laburiști. Richard Tice, parlamentarul multi-milionar și adjunctul lui Farage, a catalogat refuzul președintelui francez drept „strigător la cer”.
Președintele Franței se pare că nu se va întâlni nici cu Jeremy Corbyn, fostul lider laburist care a fost exclus din partid de Sir Keir Starmer din cauza unor remarci antisemite. Corbyn și-a lansat zilele trecut un nou partid, care se poziționează la stânga față de laburiști, care ar putea lua o parte consistentă a electoratului acestora.
