Summitul NATO de săptămâna trecută a fost un prilej bun pentru țările membre de a vedea unde se situează Alianța. Interacțiunile între diverșii oficiali au fost în mare parte bune. Inclusiv americanii au fost mulțumiți, după ce au obținut promisiunea din partea majorității statelor membre de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Cu toate acestea, europenii se pare că își fac planuri pentru posibilitatea ca prezența militară americană de pe continent să scadă.
„Întrebarea nu este dacă va avea loc o retragere a trupelor Statelor Unite în Europa, ci cum se poate produce ea fără să pună în pericol planurile deja existente ale Alianței.” Aceasta a fost replica unui diplomat de la NATO, întrebat de jurnaliștii de la Euractiv.
Discuțiile din privat ale oficialilor europeni reflectă o stare contemplativă, aceștia imaginându-și fel și fel de scenarii și încercând să creioneze diverse planuri, pentru a nu fi „prinși cu garda jos.”
Statele Unite nu au oferit momentan un plan concret prin care să confirme această intenție. Cu toate acestea, au existat mai multe declarații, în frunte cu Secretarul Apărării, Pete Hegseth, care a spus că „nu se poate prezuma că prezența militară americană din Europa va dura pentru totdeauna.”
Pe de altă parte, la fel ca în cazul altor subiecte importante, luările de poziției ale președintelui Donald Trump nu au fost unele consecvente. Ele se pot schimba de la o zi la alta.
Întrebat de articolul cinci al Tratatului NATO în drum spre Haga, șeful de la Casa Albă s-a ferit să dea un răspuns clar, precizând că „depinde cum se definește acesta.”
Apoi, în următoarea zi, mesajul transmis de la Summitul Alianței Nord-Atlantice a fost că SUA susține pe deplin angajamentul său.
În trecut, Trump s-a lăudat la mitinguri că nu va apăra țările care nu alocă un procent din PIB suficient de mare pentru apărare și că îl va lăsa pe Putin „să facă orice naiba dorește” cu acele state.
Cât despre trupele din Europa, aceeași poveste, semnale mixte. La întâlnirea din Biroul Oval care a avut loc la începutul lunii iunie cu Friedrich Merz, cancelarul german, Trump a fost întrebat de jurnaliștii nemți despre soldații americani staționați în țara lor.
Răspunsul său a fost că sunt peste 45 de mii de militari americani, cât un oraș, care într-adevăr necesită să le fie alocate multe resurse, pe care însă nu intenționează să îi retragă.
Situația din prezent
La ora actuală, există aproximativ 80 de mii de soldați ai SUA în Europa. Numărul a crescut cu aproape 20 de mii în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, atunci când președinte Biden a luat decizia de a întări prezența americană în Europa.
Deși este vorba despre un detașament consistent, cifra este una totuși mult mai mică decât cea din Războiul Rece, atunci când 400 de mii de militari au fost relocați de SUA în Europa.
Conform informaților apărute în presă, din discuțiile private ale europenilor reiese că cel probabil scenariu ar fi acela în care Trump ar decide să cheme acasă între 10 mii și 20 de mii soldați, adică să se revină aproximativ la prezența americană în Europa de dinainte de 2022.
Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, a anunțat chiar înaintea Summitului de la Haga (Olanda) că, la finalul verii sau în toamnă, Pentagonul va finaliza o analiză și va oferi recomandări cu privire la trupele SUA din Europa.
El a precizat că o retragere de trupe se va produce în strânsă colaborare cu toți partenerii, pentru a nu crea „breșe de securitate”, iar militari de peste Ocean vor fi înlocuiți cu alții din Europa.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a ținut să calmeze spiritele. El le-a tranmis europenilor să nu se mai îngrijoreze atât de mult și să se concentreze în schimb pe investițiile din apărare, pe reconstrucția industriei militară și pe ajutorarea Ucrainei.
Generalul-locotenent Alexus Grynkewich, nominalizarea lui Trump pentru postul de comandant SACEUR (Comandamentul Suprem al Aliaților în Europa), a oferit și el o reacție cu privire la subiect. El a spus că SUA va continua să sprijine Alianța.
Țările din Europa de Est, cele mai vulnerabile
În mod firesc, statele est-europene se simt cele mai „expuse” în cazul unei retrageri, chiar dacă limitate, a soldaților Statelor Unite. Unul dintre aspectele pe care conducerea americană va trebui să îl ia în calcul este din din ce zone de pe continent vor fi relocate trupe, respectiv dacă vor fi realocați proporțional din toate bazele europene, sau dacă din anumite zone vor fi rechemați mai mulți.
Alianța Nord-Atlantică și-a actualizat planurile de apărare anul trecut. Cu toate acestea, conform surselor, o bună parte din capacitatea de reacție se bazează pe soldații, aeronavele și blindatele americanilor.
Se pare că mai multe țări au făcut presiune pentru o reactualizare a planurilor, care să reflecte o eventuală prezență mai scăzută a armatei Washingtonului din Europa.
Așa cum sugera ambasadorul SUA la NATO, reiese că orice plecări de trupe americane vor fi acoperite cu sosiri ale altor militari europeni.
În ciuda acestui lucru, armatele europene sunt departe de a se ridica la standardele americanilor, mai ales în ceea privește forța aeriană, logistica sofisticată, sau sistemele de sateliți.
Recalibrarea la nivel global
Toate aceste discuții au loc în contextul schimbărilor geopolitice de la nivel mondial. Situația europenilor nu este una singulară, nu sunt singurii vizați de o scădere a interesului din partea americanilor.
Reducerea numărului de detașamente de trupe ale SUA din Africa și restructurarea AFRICOM arată că Washingtonul își reconsideră poziția și pe acel continent.
Retragerea din Africa a început încă din vremea fostului președinte Biden și ea va continua și sub Trump. Ba mai mult, republicanul a tăiat și asistența umanitară, fondurile USAID, care asigurau „soft power” pentru SUA pe acel continent.
Principala zonă care ar urma să beneficieze de o prezență sporită de militari americani este Indo- Pacificul, acolo unde SUA speră să poată opri influența tot mai mare a Chinei, principalul lor rival.
Nu în ultimul rând, și Orientul Mijlociu ar urma să primească noi trupe americane, dată fiind situația tot mai tensionată și posibilitatea reizbucnirii unui conflict.
