Fostul procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Cătălin Ranco Pițu, care a instrumentat dosarul „Revoluției din decembrie ’89”, a declarat, într-un interviu pentru „Deutsche Welle”, că „uriașa rețea pro- Moscova care s-a instalat la vârful politico-militar al României începând cu 22, 23, 24, 25 decembrie 1989 este încă activă”. Potrivit lui, această rețea a încercat să-l facă președinte pe Călin Georgescu, ca parte din războiul hibrid pe care Rusia în poartă împotriva României.
Reproducem cele mai importante pasaje din interviul realizat de jurnalista Sabina Fati. În prezent, procurorul Pițu este pensionar. Intertitlurile aparțin redacției „Independent news”.
Deutsche Welle: Cei care vor tergiversarea cauzei (dosarul „Revoluției din ’89” în care este inculpat fostul președinte Ion Iliescu- n.red.) spun că e retroactiv, dar alții cred că se poate judeca așa?
Cătălin Ranco Pițu: Eu zic că se poate. Pentru că este o teorie juridică privitoare la continuitatea incriminării. Adică existau și atunci, în 89, infracțiuni care aveau în conținutul lor modalitățile de săvârșire regăsite în infracțiuni care practic reglementau, defineau același gen de fapte.
DW: Spuneați că există în Sistem oameni care încă îl protejează pe Ion Iliescu. Dar cei care erau procurori și judecători în perioada de glorie a lui Iliescu sunt aproape de seama lui, deci au ieșit din Sistem. Atunci cine continuă să-i apere onorabilitatea pătată la Revoluție și Mineriade?
Cătălin Ranco Pițu: Sunt continuatorii celor care îl apărau acum 30 de ani. Există niște loialități familiale, niște loialități de grup. Dacă faceți o analiză și vedeți câți din jurul CFSN, apoi FSN, și-au predat ștafeta de la unul la altul. Și câți datorează foarte mult acelor primii 10-15 ani de politică din România.
„Obligația Rețelei era să producă noi membri”
DW: Credeți că astfel de personaje există și în serviciile secrete, și în justiție, și în poliție?
Cătălin Ranco Pițu: Teoretic există peste tot, teoretic. Acea rețea pro-sovietică despre care am argumentat, zic eu cât se poate de clar, și care s-a instalat total la puterea statului român în decembrie 1989, normal că n-a stat cu burta la soare. Obligația lor pe linie de servicii era să producă noi și noi membri ai rețelei.
DW: Credeți că această rețea a funcționat și acum la alegerile prezidențiale de anul trecut, când nimeni din serviciile secrete autohtone nu a semnalat că există probleme cu Georgescu? Nimeni nu a avertizat că România era într-un război hibrid în care Moscova era pe cale să aibă din nou un președinte la București. Această tăcere sugerează că Rețeaua pro-sovietică a rămas activă?
Cătălin Ranco Pițu: Așa rezultă logic. Au fost foarte multe anomalii, mergând până la recentul ciclu de șase luni care au trecut de la alegerile din noiembrie până recent.
Multe își găsesc foarte ușor explicația în ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 și imediat în ianuarie, februarie 1990. Pentru că zeci, sute de persoane au fost instalate în funcțiile- cheie ale statului român, militare și politice.
Cătălin Ranco Pițu
Șerban Săndulescu, membru în Comisia Senatorială „Decembrie 1989″, a spus că, de fapt, La Revoluție am asistat la re-kaghebizarea României. El spunea că cei din Rețeaua Moscovei sunt peste tot în parlament, în guvern, în structurile de forță. Dosarul Revoluției demonstrează acest lucru.
Au fost patruzeci și doi de generali, toți reactivați imediat în decembrie 1989, toți dovediți ca fiind colaboratorii GRU în principal. Președintele era urmărit ca agent de influență al KGB.
Ei au făcut joncțiunea cu cei care se aflau la momentul respectiv în funcție și care nu fuseseră depistați de Securitatea lui Ceaușescu și de structurile de contrainformații militare ca fiind apartenenți la GRU și la KGB.
Cu toții au făcut această joncțiune, preluând practic totul în țara aceasta. Începând cu 22, 23, 24, 25 decembrie 1989, o întreagă rețea uriașă pro-Moscova s-a instalat la vârful politico-militar al României.
Imaginați-vă că, de foarte multe ori, un serviciu secret, pentru a penetra alt stat, fie și cu o singură persoană, are nevoie de ani de zile, de muncă informativă. La noi au venit peste noapte cu toții. De la funcția de președinte al statului până la toate funcțiile cheie din viitorul Parlament, care și-a început activitatea oficială după 20 mai 1990, dar și guvernul provizoriu și toți aceia care practic au fost dovediți ca fiind filosovietici, în sensul de colaboratori, nu doar cu simpatii politice de tip subiectiv. Altfel spus, trădători de țară, de neam, de tot ce vrem. Pe urmă, după ce au ajuns în vârf, ei nu își vedeau de viață, ci aveau cumva obligația să facă prozelitism, să zic așa.
„După ce România a intrat în NATO, Moscova nu a neglijat nicio clipă Rețeaua”
DW: Adică ei au recrutat în continuare forțe noi, întinerind rețeaua?
Cătălin Ranco Pițu: Exact, nu veneau cu oameni de aceeași vârstă, fiindcă trebuiau să asigure continuitatea influenței statului căruia i-au jurat credință prin trădare. Care-i acel stat? În decembrie 1989 era URSS, apoi continuatorii URSS, Rusia, mă rog, spunem Moscova, la modul general.
Era normal ca Moscova să fie interesată să aibă influență totală sau chiar și parțială într-un stat precum România, stat care a devenit membru NATO, care a devenit membru UE, un stat foarte important geostrategic. E logic. Și din moment ce a avut o întreagă rețea fidelă până în măduva spinării, în decembrie 1989, instalată, credeți că Moscova vreo clipă a neglijat acea rețea? Că n-a tratat-o cu maximă importanță și n-a făcut tot ceea ce depinde pentru ca rețeaua să supraviețuiască pe termen lung? Eu zic că așa ceva este imposibil. (….)
DW: Deci, Rețeaua Rusească încă există?
Cătălin Ranco Pițu: Eu sunt convins că foarte mulți oameni ai acestei Rețele au supraviețuit și au continuat cu obediența față de Moscova până în zilele noastre. Și pentru că mă întrebați, eu știu, deși nu am probe, dar logica, dosarele pe care le-am văzut, oamenii cu care am discutat… m-au convins că acele structuri rămase într-o dependență inclusiv emoțională față de Moscova au făcut tot ce trebuia pentru ca interesul Moscovei să fie realizat în România.
DW: Absența oricăror avertizări din partea serviciilor secrete autohtone față de ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024, când Călin Georgescu a câștigat primul tur al prezidențialelor doar pe baza algoritmilor rețelelor sociale, sugerează că Rețeaua Moscovei l-a ajutat?
Cătălin Ranco Pițu: Nu avem destule date. Pe de altă parte, dacă e să fim 100% corecți, o astfel de manipulare făcută în mediul online e greu de demonstrat și nu prea lasă urme dacă e făcută profesionist și se presupune că au făcut-o cine? Continuatorii KGB-ului, da? Adică nu este o conduită clasică. Nu lasă urme… Deci asta înseamnă că această rețea va fi în continuare conspirată.”
