Uniunea Europeană face pași importanți în efortul său de înarmare și consolidare a forțelor armate. Parlamentul European a adoptat joi „European Defence Industrial Programme (EDIP)”, un plan menit să vine în sprijinul țărilor membre pentru a susține industria militară de pe continent. Totodată, președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a mers la Londra unde s-a întâlnit cu premierul Keir Starmer. Cei doi au discutat despre finalizarea acordului în domeniul apărării dintre UE și Marea Britanie.
Pe măsură ce negocierile pentru găsirea unei soluții în conflictul ruso-ucrainean avansează, Uniunea Europeană ia mai multe măsuri pentru a putea deveni cât mai autonomă în privința asigurării securității propriului continent. Posibilitatea ca prezența trupelor americane să scadă în Europa este una realistă. Astfel, e nevoie ca acest „spațiu gol”, care s-ar crea în acea situație, să poate fi acoperit prin mijloace autohtone.
În martie anul acesta, Comisia Europeană a lansat planul „ReArm Europe / Readiness 2030”, menit să ofere țărilor membre UE și statelor aflate în proces de aderare posibilitatea de a primi finanțare pentru înzestrarea cu tehnică militară. Totodată, proiectul prevede posibilitatea de a strânge sute de miliarde de euro prin parteneriate public-private.
Separat de aceasta, Comisia a înaintat o inițiativă oarecum asemănătoare cu un an înainte, EDIP. Aceasta era acompaniată de „European Defence Industrial Strategy” (EDIS), anume o creionare a unei strategii comune pentru industria de apărare.
Deși ele abordează aceeași problemă, EDIP și EDIS doar acompaniază „ReArm Europe / Readiness 2030”. Ele nu sunt parte a aceluiași proiect legislativ. Așadar, la ora actuala există aceste două căi diferite prin care Bruxellesul speră să poată ajuta armatele țărilor UE de a fi cât mai pregătite pentru a rezista „pe propriile picioare”. Focusul este pus pe producția internă a Uniunii.
EDIP a trecut de Parlamentul European
Deși inițial părea că va fi adoptat fără probleme, au existat temeri că votul pentru EDIP va trebui amânat, după ce au apărut discuții în ultimul moment privind prevederile pe care le conține.
Coaliția majoritară din Parlamentul European, formată din socialiștii europeni, popularii europeni, Renew Europe și Verzii, a agreat inițial textul noii legi. O parte din populari s-au răzgândit însă în ultimele zile și astfel au existat emoții în ultimele zile cu privire la obținerea voturilor necesare. Până la urmă, inclusiv cu susținerea unor europarlamentari din familia „patrioților europeni” (din care fac parte partidele lui Marine Le Pen, sau Viktor Orbán), obstacolele au fost depășite ieri.
Comisia a propus prima dată, anume în martie 2024, ca achizițiile armamentelor și tehnicilor militare care au cel puțin 65% din componente produse în Europa să fie eligibile pentru fondurile din EDIP.
După mai mute runde de consultări, s-a stabilit până la urmă ca acel prag să fie de 70%. Asta a fost sursa nemulțumirilor, după ce o parte a popularilor europeni, care sunt cea mai mare familie politică din plen, a considerat acel procentaj ca fiind unul nerezonabil.
Ei au propus în schimb să poate fi luate în considerare echipamentele care conțin între 30% și 70% componente din Europa. Motivarea lor a fost că sunt multe guverne care sunt dependente de a cumpăra diverse arme nu pot satisface criteriile. Din februarie 2022, până în iunie 2023, peste 78% din achizițiile militare făcute de statele UE au fost din afara Uniunii.
Totodată, au mai existat nemulțumiri cu privire la faptul că suma propusă pentru EDIP era una mult prea mică pentru contextul actual, anume doar 1,5 miliarde de Euro. Spre comparație, „ReArm Europe / Readiness 2030” pune la dispoziție 800 de miliarde de Euro.
Cu privire la țările care vor beneficia de pe urma EDIP, este vorba atât despre statele membre, dar și țările candidate pentru a fi cooptate în UE, precum Ucraina. Mai sunt eligibile și statele care au pacte sau acorduri cu UE în domeniul apărării, cum este cazul Norvegiei.
Colaborare UE- Marea Britanie
Zilele acestea, s-a ținut în capitala Regatului Unit un summit despre viitorului energiei. Președinta Comisiei a profitat de ocazie și a participat acolo, unde a reușit să programeze un tête-à-tête cu Keir Starmer, premierul britanic.
Marea Britanie, deși a ieșit din UE, își dorește să obțină și ea o cotă din finanțarea europeană pentru reînarmare. Este vorba despre includerea lor în „ReArm Europe / Readiness 2030”. Pentru ca asta să se întâmple, este nevoie că țara să semneze un acord în domeniul apărării cu Uniunea Europeană.
Există mai multe guverne dornice să „ofere o mână” Londrei și astfel sunt pregătite să susțină pactul. Cu toate acestea, Franța, dar și Danemarca, ar dori să obțină concesii din partea Downing Street cu privire la reglementările în domeniul piscicol.
Mai exact, este vorba despre faptul că, anul viitor, expiră regulamentul tranzitoriu, aplicat după Brexit, referitor la drepturile pescarilor europeni de a prinde pești în apele britanice. Parisul și-ar dori ca, inclusiv după iunie 2026, pescarii francezi să își poată desfășura activitatea în zonele maritime care aparțin Regatului Unit.
Ar urma ca, în mai, să se desfășoare la Londra un alt summit, de data aceasta pe tema apărării și a coaliției europene pentru menținerea a păcii în Ucraina. Acolo, există posibilitatea ca acordul dintre cele două părți să poată fi semnat.
Întrevederea dintre von der Leyen și Starmer a fost văzut ca un semnal în „direcția cea bună”. Se pare că UE și Marea Britanie mai au de rezolvat doar detaliile tehnice pentru a se putea ajunge în sfârșit la un deal pe tema apărării.
Surpriză cu privire la derogările pentru înarmare
Una dintre ideile importante cuprinse în „ReArm Europe / Readiness 2030” a fost aceea că a existat o clauză specială de derogare de la regulile Uniunii Europene în domeniul deficitului bugetar, cu privire la achizițiile de armament. Mai exact, Comisia Europeană dorea astfel să instituie un cadru legislativ prin care să ofere țărilor posibilitatea de a-și crea un spațiu financiar pentru investițiile masive în reînarmare.
Până la ora scrierii articolului, nu a existat încă niciun stat UE care să ceară această derogare. Termenul de valabilitate în care guvernele se pot exprima pe acest subiect expiră săptămâna viitoare, mai exact patru zile.
Au existat speculații cum că ar fi țări dornice să uzeze acea clauză. Portugalia a anunțat joi că dorește să primească o astfel de derogare, dar nu a demarat încă procesul pentru a obține.
Vineri, ministrul polonez de Finanțe Andrzej Domanski a declarat că Varșovia va cere, probabil, să beneficieze de această „păsuire”. La fel ca în cazul Portugaliei, însă, Polonia nu a demarat nici ea încă procedura la UE, ci este doar o intenție declarativă.
Andrzej Domanski a precizat însă că, dacă țări precum Italia, Franța, sau Spania nu vor face această solicitare, atunci probabil că derogările nu se vor mai aplica deloc. Roma refuză să ceară clauza, iar atât Madridul, cât și Parisul, nu par interesate nici ele.
Specialiștii au speculat că sunt mai multe țări care stau bine cu deficitul bugetar și care nu ar avea astfel nevoie de o excepție din partea Bruxellesului. Printre acestea se numără anumite mai multe state din nord, anume Olanda, Danemarca, Irlanda, sau Luxemburg, dar și Grecia se află într-o astfel de situație.
