Comisia Europeană a publicat, în luna martie, un plan ambițios, prin care țările europene urmau să beneficieze de o serie de finanțări pentru a putea investi în reînarmare. Toate acestea s-au întâmplat în contextul amenințărilor venite dinspre Rusia, respectiv posibilitatea ca trupele americane să se retragă de pe continent. La doar câteva săptămâni de la publicarea inițiativei, există mai multe state, precum Canada și Marea Britanie, care ar dori să se alăture.
Joi, la Bruxelles, diplomații țărilor membre ale Uniunii Europene au discutat pe seama ReArm Europe, planul de investiții în armament și echipament militar gândit de Comisia Europeană.
Concret, s-a vorbit despre împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru a fi cheltuiți în domeniul apărării. Dezbaterile au fost intense, conform publicației „Politico”, în special când a venit vorba despre includerea în schemă unor țări din afara Uniunii Europene.
Se pare că nemții insistă pentru cooptarea britanicilor, cei care au ieșit din Uniune în 2020. Cu toate acestea, după Iulie 2024, odată cu noul guvern laburist de la Londra, condus de Keir Starmer, Marea Britanie a făcut eforturi constante pentru a se apropia de țările europene.
În ultimele săptămâni, aceștia, alături de francezi, au fost cei care au condus „coaliția de voință” (coalition of the willing). Termenul a fost inspirat de la americani, care l-au folosit în anii 2000 pentru constituirea unui grup de națiuni care să li se alăture în invazia Irakului.
Acum, el este utilizat pentru a asambla o alianță de țări care să asigure garanții militare și de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea în care se ajunge la o încetare a focului, sau armistițiu, cu Rusia.
Oarecum ironic, deși Parisul a fost principalul partener pentru Londra în această acțiune, în care cele două state și-au asumat o poziție de leadership, se pare că tocmai francezii sunt principalii opozanți ai includerii Marii Britanii în planurile de investiții în armament ale Europei.
Drepturile de pescuit, mărul discordiei
Principalul obstacol care stă în calea acceptului este dorința francezilor de a extrage concesii în domeniul dreptului pescuitului. Mai exact, pentru a fi de acord cu cooptarea britanicilor, este nevoie de un pact, sau un tratat bilateral de apărare cu Londra.
Pentru a-și da acordul cu privire la acea înțelegere, francezii doresc să obțină concesii pentru pescarii lor și astfel să amendeze actualele prevederi în acel domeniu. „Ambasadorul francez a fost destul clar în această privință. El a avertizat că asta ar putea cauza întârzieri” a declarat o sursă autorizată pentru Politico.
Mai exact, Franța, dar și alte țări, cer ca cetățenii lor care activează în industria piscicolă să aibă posibilitatea de a prinde pești, în apele britanice.
Regulile Uniunii Europene, mai exact cotele impuse prin politica comună în domeniul pescuitului, au fost unul dintre subiectele cele mai importante pentru tabăra pro-Brexit, la momentul organizării referendumului în 2016. Britanicii, în special în zonele de coastă, erau nemulțumiți de faptul că și-au cedat prerogativele Bruxellesului. La mai puțin de deceniu de atunci, pescuitul revine în primul planul discuțiilor dintre UE și Marea Britanie.
Alături de această dilemă, se pare că o altă barieră care stă în calea unui acord cu Londra ar fi dorința de a obține o mobilitate crescută și controale mai lejere, la granița cu Gibraltar, teritoriu al Regatului Unit. Spania ar fi principalul stat dornic de a negocia această concesie din partea Londrei, întrucât ei sunt cei care au granița terestră comună cu respectivul teritoriu.
Există sprijin pentru Marea Britanie
Sursele „Politico” indică faptul că Berlinul s-ar afla în fruntea efortului de a „restabili punțile” cu Londra și de a avea un pact de apărare cu Marea Britanie. Peste o treime din țările UE sunt de acord cu ideea respectivă și doresc chiar ca totul să se întâmple rapid. Alături de Germania, principalii susținători sunt Olanda și Suedia.
În plus față de cooptarea Marii Britanie, se dorește inclusiv adăugarea Canadei la inițiativă. Noul premier de la Ottawa, Mark Carney, și miniștrii săi, au exprimat în mai multe rânduri dorința de a se apropria economic și militar de Europa. Gândirea vine pe fondul amenințărilor de la Washington cu transformarea țării în cel de-al 51-lea stat al SUA.
„Cu toții suntem de acord ce trebuie să facem: anume să fim mai deschiși. Cu toate acestea, fiecare are o abordare diferită pentru cum să obținem asta,” a declarat un diplomat european pentru publicația americană.
SAFE, parte din planul ReArm Europe
„ReArm Europe” este viziunea ambițioasă a UE de a se înarma și deveni o forță militară, pe cât posibil independentă față de SUA. Unul dintre pilonii acestei concepții este SAFE, sau Security Action for Europe.
Acesta este un plan de investiții și împrumuturi, în valoare de 150 de miliarde de Euro, pentru țările europene. ReArm Europe constă în mai mulți pași, precum relaxarea limitelor deficitului bugetar, care ar crea spațiului necesar pentru noile proiecte demarate în domeniul apărării. SAFE este însuși mecanismul prin care s-ar asigura finanțarea noilor armamente și tehnici militare.
La momentul publicării programului SAFE de către Comisie, lumea a observat că Marea Britanie, Canada și Statele Unite nu făceau parte dintre țările care ar urma să primească finanțare europeană pentru a-și dota armatele, asta deși sunt toate țări membre NATO. Motivul expus atunci de Bruxelles a fost faptul că respectivele state nu au pacte de apărare cu Uniunea Europeană. Tocmai de aici și miza de a obține o astfel de înțelegere cât mai repede cu Londra.
În afara celor 27 de state membre ale UE, la momentul prezent, mai există și alte națiuni care ar urma să beneficieze de pe urma SAFE. Este vorba despre țări precum Ucraina, Norvegia, Elveția, Islanda, sau Liechtenstein, dar și alte țări candidate pentru a deveni membre ale Uniunii. Inclusiv Republica Moldova ar urma să aibă parte de ajutor bănesc, întrucât are un pact de securitate cu UE.
Americanii în SAFE?
Conform „Politico”, la întâlnirea de ieri de la Bruxelles, diplomații statelor UE au discutat inclusiv posibilitatea ca SUA să fie cooptată în SAFE. Momentan, se pare că nu există însă o majoritate care să fie de acord cu acest pas.
Din informații, reiese că efortul de a-i include și pe americani în planul de investiții este susținut în principal de anumite țări est-europene, care cred că în acest fel ar putea câștiga simpatia Washingtonului. Pentru multe din ele, Statele Unite sunt un aliat esențial în domeniul apărării naționale, iar prezența soldaților americani este foarte importantă. Tocmai de aceea, caută orice mod posibil de a „ține aproape” de SUA.
Dinspre Washington, se pare că marea nemulțumire cu privire la ReArm Europe și SAFE este faptul că planurile se concentrează în special pe procurarea de armament european, nu american. Aliații de peste ocean au transmis că ei își doresc ca partenerii lor europeni să achiziționeze în continuare tehnică militară din SUA.
Au apărut discuții în ultimele săptămâni, în special ca urmare a retoricii agresive a noii administrații americane cu privire la partenerii din Europa, cum că nu ar mai trebui să se cumpere armament american, mai ales în condițiile în care anumite aparaturi pot fi închise „de la distanță” de către SUA. Un exemplu concret ar fi avioanele de luptă F-35.
