Uniunea Europeană vrea să înlocuiască regula unanimității în luarea deciziilor cu majoritatea calificată, ceea ce ar putea facilita aderarea Moldovei, inclusiv în situația în care rămâne în tandem cu Ucraina în acest proces. Problema este că, pentru a schimba regulile, este nevoie de unanimitate.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova sunt cruciale pentru viitorul țării. Miza este însăși integrarea în Uniunea Europeană și în Occident. O victorie a opoziției filoruse ar amenința să distrugă progresele înregistrate în ultimii ani.
De aceea, tabăra pro-occidentală de peste Prut face tot posibilul să mobilizeze o parte cât mai mare din electorat, pentru a salva parcursul european și traiectoria vestică a politicii externe de peste Prut.
Ca parte a acestor eforturi, mai multe figuri politice europene, printre care și șefi de state puternice din Europa, au venit la Chișinău pentru a-și exprima sprijinul pentru țară și a asigură că viitorul este în UE.
Citește și:
De Ziua Independenței față de URSS, R. Moldova devenit capitala de facto a Europei
Printre înalții oficiali de la Bruxelles primiți, în ultimele săptămâni, la Chișinău s-au numărat și comisari europeni. Este vorba despre Glenn Micallef, comisarul european pentru Echitate între Generații, Tineret, Cultură și Sport, și Christophe Hansen, comisarul european pentru Agricultură.
Poate mai importantă este, însă, vizita Martei Kos, comisarul european pentru Extindere, din intervalul 3-5 septembrie a.c., sprijinul acesteia fiind esențial pentru negocierile de aderare a Republicii Moldova. Marta Kos nu se află pentru prima dată, anul acesta, la Chișinău. fiind o dovadă a implicării active în sprijinirea ambițiilor occidentale ale țării.
Există mai multe subiecte pe agenda discuțiilor. Se vor analiza concret care sunt următorii pași de făcut, de către Bruxelles și Chișinău, totul fiind, însă, pus sub rezerva rezultatului alegerilor din 28 septembrie a.c. Nu în ultimul rând, Marta Kos va dezvălui o parte din proiectele care vor beneficia de finanțarea de 1,8 miliarde de euro oferită Moldovei de către UE.
Obstacolele unanimității
Chiar și în eventualitatea în care tabăra pro-occidentală se impune la scrutinul din toamnă și reușește să formeze un nou guvern, reconfirmându-se voința moldovenilor de a se integra în Europa, mai rămân obstacole pe drumul către aderarea la UE.
Vizita comisarului european pentru Extindere are loc într-o perioadă în care mai multe state- membre au insistat asupra schimbării regulei prin care noile țări sunt acceptate printr-un vot unanim. Asta în condițiile în care anumite state își folosesc abuziv dreptul de veto.
Un exemplu concret este declarația Jessicăi Rosencrantz, ministra suedeză pentru Afaceri Europene: „Trebuie un proces mult mai lin… cu mai puține posibilități pentru țară să își folosească dreptul de veto.”
Și ministrul adjunct de Externe al Lituaniei, Sigitas Miktus, a avut o luare de poziție asemănătoare: „Sunt clar în favoarea flexibilizării procesului de lărgire a Uniunii.”
Lor li s-au alăturat oficiali din Germania, Italia, Slovenia, sau Austria, care i-au cerut Martei Kos, comisarul european pentru Extindere, să simplifice procesul de aderare. În cazul Germaniei, Uniunea Creștin- Democrată a cancelarului Friedrich Merz a câștigat alegerile parlamentare din februarie promițând inclusiv o reformă a regulilor privind votul în cadrul Uniunii și eliminarea dreptului de veto.
Problema cea mare este că, pentru a opera o astfel de modificare a regulamentului, trebuie unanimitate, ceea ce reduce șansele de reușită.
Suspecții de serviciu sunt aceeași. Ungaria, una din țările care și-a folosit de mai multe ori dreptul de veto, amenință să îl invoce iar în cazul deschiderii negocierilor cu Ucraina (ceea ce ar însemna că și Republica Moldova ar fi blocată, întrucât este legată de țara vecină în procesul de aderare).
De altfel, Guvernul Viktor Orban vrea să blocheze schimbarea regulilor. Janos Boka, ministrul ungar pentru Relația cu UE, a declarat că, pentru a face asta, trebuie ca și Ungaria să fie de acord. „Ar fi imposibil atât din punct de vedere legal, cât și politic”, a precizat el, vorbind de varianta modificării fără acordul Ungariei.
Cel mai probabil, nu ar fi singura ară care s-ar opune unei schimbări privind regulile admiterii noilor țări. Premierul slovac, Robert Fico, un filorus cunoscut care s-a întâlnit zilele astea cu Vladimir Putin în China, a amenințat și el că ar putea bloca drumul Ucranei către aderare, deci inclusiv al Moldovei.
Mai există și alte țări candidate care pot întâmpina obstacole puse de alte state-membre. Spre exemplu, atât Bulgaria, cât și Grecia, s-au folosit de dreptul de veto pentru a bloca Macedonia de Nord în trecut. Este posibil ca nici ele să nu dorească modificări de substanță ale mecanismului de aderarea, pentru a avea pe viitor această pârghie în privința Turciei, dacă se vor debloca negocierile de aderare în viitor.
Europenii sunt conștienți de această realitate. Xavier Bettel, vicepremier al Luxemburgului, a recunoscut că eliminarea unanimității nu este un scenariu realist în acest moment și ar trebui adoptată o abordare graduală.
Concret, un posibil demers de a modifica reglementările actuale ar putea avea loc după alegerile parlamentare din Ungaria, din primăvara viitoare, în eventualitatea în care Peter Magyar și partidul TISZA câștigă. Un guvern condus de acesta ar putea fi mai receptiv. Chiar și așa, opoziție ar rămâne consistentă, existând posibilitatea ca țărilor sus-menționate să li se alăture și altele.
Decuplarea de Ucraina
Pentru Republica Moldova devine, așadar, tot mai clară ideea, repetată insistent în ultima vreme, că decuplarea de Ucraina este esențială pentru viitorul ei european.
Orice veto pentru Ucraina se aplică și Moldovei, întrucât ele sunt legate în procesul de integrare, așa cum au fost România de Bulgaria.
Decuplarea nu este imposibilă, existând un exemplu recent. Albania era cuplată cu Macedonia de Nord, astfel că era blocată de vetourile împotriva guvernului de la Skopje. Situația s-a remediat însă, celelalte state europene fiind de acord cu cererea Tiranei de a fi decuplată de vecinii lor. La ora actuala, Albania progresează în negocierile cu Bruxellesul și ar șanse bune de a deveni următoarea țară care aderă.
Nu este, așadar, imposibil pentru Moldova să obțină și ea un astfel de ajutor. Cheia este ca toate celelalte state să fie de acord. Zis și făcut? Nu chiar! Au existat declarații din partea mai multor reprezentanți ai statelor membre care s-au opus unei astfel de strategii, pentru a nu se crea noi precedente sau pentru a nu lăsa Ucraina de „izbeliște”.
O victorie a taberei pro-europene ar pune însă Chișinăul într-o poziție foarte bună. Conducerea ar putea forța, în negocierile cu europenii, o decuplare de ucraineni. România ar putea interveni și ea în ajutorul R. Moldova, ceea ce ar reprezenta o victorie diplomatică majoră.
