În stilul său bombastic, Donald Trump și-a arătat din nou frustrarea față de fățărnicia Rusiei cu privire la negocierile pentru pace și i-a oferit un termen de 50 de zile pentru a agrea o pace. În caz contrar, SUA ar urma să impună tarife vamale, inclusiv țărilor care cumpără hidrocarburi rusești. Alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost anunțat un nou pachet de sprijin pentru Ucraina, care include tot armamentul necesar, conform președintelui.
Interacțiunea de luni de la Casa Albă dintre liderii Statelor Unite ale Americii și Alianței Nord-Atlantice, pe de o parte, și presa internațională a relevat mai multe informații de larg interes.
Donald Trump aproape că l-a făcut pe Vladimir Putin un „asasin”, precizând că nu l-ar caracteriza neapărat așa, „dar cu siguranță este o persoană dură.” Liderul american a repetat informațiile despre apelurile telefonice cu omologul rus, care, „de fiecare dată, vorbește frumos, dar imediat bombardează câte un oraș sau o țintă din Ucraina.”
Lucru destul de rar în ultima perioada, Trump s-a referit la soția sa, Melania, care a avut o implicare mult mai mare în timpul primului său mandat la Casa Albă. Președintele a povestit că de câte ori se lăuda că pacea se apropie în estul Europei, Melania îi răspundea că Armata rusă tocmai ce a atacat Ucraina.
Donald Trump a precizat în context că de patru ori a avut senzația, în ultimele luni, că se ajunsese la un acord între Rusia și Ucraina cu privire la încetarea focului, dar niciuna din tentative nu s-a mai materializat din cauza rușilor, informație confirmată și de Mark Rutte.
Ultimatum de 50 de zile pentru Rusia, pachet de sprijin pentru Ucraina
Marele anunț al liderului de la Casa Albă a fost împărțit în două. Una dintre ele este asigurarea nevoilor militare ale Ucrainei cât mai repede posibil printr-un nou pachet de sprijin. Cealaltă este termenul impus Rusiei până la care trebuie să agreeze o formă a unui acord de pace.
Cu privire la suportul pentru Ucraina, Trump a fost întrebat de presă dacă se referă la rachete și sisteme antiaeriene „Patriot”. Răspunsul președintelui a fost că e vorba despre „tot”, respectiv orice echipament militar necesar Kievului. Așadar, este vorba de un sprijin substanțial.
„Financial Times” a publicat marți o știre potrivit căreia, în apelul telefonic din 4 iulie între Donald Trump și Volodimir Zelenski, președintele american l-a întrebat pe omologul ucrainean dacă poate lovi Moscova și Sankt Petersburg, în cazul în care țara sa va furniza armele necesare. Răspunsul lui Zelenski a fost pozitiv.
Astfel, se conturează tot mai mult posibilitatea ca Ucraina să răspundă la atacurile brutale și repetate asupra obiectivelor civile prin lovituri adânci în teritoriul țării invadatoare.
Anunțul despre oferirea termenului de 50 de zile Rusiei a fost însoțit și de un „preview” al consecințelor. Mai exact este vorba despre tarife secundare, anume taxe vamale impuse statelor terțe și companiilor străine care fac comerț cu Rusia. Trump a vorbit despre o cotă de 100%, pe care o consideră suficientă, deși este mai mică decât cea stipulată în pachetul de sancțiuni aflat la Senat.
Anterior, Lindsey Graham, senatorul republican care este unul din coautorii al propunerii legislative din Senat pentru sancționarea Rusiei, vorbea despre o rată de tarife secundare de 500%, fiind la latitudinea președintelui ce să aleagă.
Totodată, Graham a repetat că India, China și Brazilia ar putea fi vizate de o astfel de măsură, avertizându-le să nu mai achiziționeze petrol sau alte astfel de resurse din Rusia, deoarece alimentează mașinăria rusească de război.
Europa va plăti pentru armele americane
Liderul de la Casa Albă a insistat asupra ideii că în țara sa produce armamentul cel mai bun și de cea mai ridicată calitate, dorind astfel să ridice în ochii publicului semnificația deciziei sale.
În plus, Trump a repetat că țările europene sunt cele care vor plăti noile arme trimise Ucrainei, lucru confirmat și de Mark Rutte în maniera sa clasică deja de a-i face pe plac liderului american.
Mai exact, statele din Europa vor furniza rapid baterii „Patriot” și alte capabilități militare necesare Ucrainei, urmând ca SUA să producă unele noi, care, la un moment dat, să acopere stocul oferit Kievului.
Justificarea oferită, inclusiv de europeanul Mark Rutte, a fost aceea că există în prezent o penurie în arsenalul american, motiv pentru care au fost sistate, pe termen limitat, livrările de către americani a anumitor arme către țara est-europeană.
Trump s-a declarat surprins și plăcut impresionat de determinarea europenilor. El a coroborat anunțul de ieri cu declarația de la ultimul Summit NATO de la Haga, prin care statele membre se angajează că cheltuie 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Pentru moment, există câteva țări care sunt gata să contribuie cu armamentul necesar Ucrainei, urmând ca și alte state să se angajeze pe viitor. Printre cele pregătite să ajute în primă fază, Rutte a enumerat Germania, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda, Marea Britanie și Canada.
Desigur, abordarea ridică semne de întrebări cu privire la dinamica relației trans-atlantice, mai ales în contextul în care SUA amenință Uniunea Europeană că va impune taxe vamale de 30%, începând cu 1 august.
Donald Trump a fost întrebat luni acest lucru de către un jurnalist. El s-a arătat flexibil cu privire la negocierile cu Uniunea, ceea ce ar putea însemna că ar putea accepta o rată mai mică decât cea anunțată în scrisoare.
Decizia ca europenii să plătească pentru noua tranșa de armament destinat Ucrainei a stârnit comentarii și din cauza faptului că președintele avea posibilitatea, prin „Drawdown Authorithy”, să folosească aproape 4 trilioane de dolari pentru a înzestra Ucraina, fără a fi nevoit să treacă propunerea prin Congres.
Este vorba despre fondurile neutilizate de predecesorul său, Joe Biden, cel care reușise să obțină, în aprilie 2024, sprijinul Congresului pentru un pachet major de armament pentru Ucraina, care nu a fost încă epuizat.
