Omul de afaceri rus, Serghei Glinka, a trimis „Independent news” un drept la replică la articolul „Finanțatorul unității ruse de asasinate și răpiri a fost partener cu proprietarul fabricii din România care face blindate pentru Armata Română”. Publicat la data de 20 martie 2026, articolul este o preluare a investigației „The Insider”, care a publicat, pe 13 martie, o anchetă privind noua unitate de elită a serviciilor de informații ruse.
„Articolul construiește, în esență, următoarea ecuație: dl Glinka a fost co-acționar al Transmashholding împreună cu dl Andrei Bokarev; dl Bokarev este calificat de o investigație jurnalistică drept „principalul finanțator” al Centrului 795; prin urmare, dl Glinka ar fi „partener de afaceri al finanțatorului unității de elită a Moscovei”, consideră Serghei Glinka.
„Această concluzie este viciată în mod fundamental, din următoarele motive:
a. Dl. Glinka nu a deținut niciodată o funcție de conducere executivă în cadrul Transmashholding.
Articolul afirmă că dl Glinka „a ocupat și poziții de conducere în Transmashholding” între 2003 și 2019, calificare care este inexactă și creează o impresie vădit distorsionată a naturii implicării sale. Legătura dlui Glinka cu Transmashholding a izvorât exclusiv din nevoia comercială de a achiziționa locomotive pentru flota proprie de vagoane, în contextul activității sale de trading de cărbuni. Rolul esențial al dlui Glinka a fost acela de a facilita un parteneriat strategic între Alstom și Transmashholding – un joint venture cu participații egale, care a integrat tehnologie și know-how occidental în industria feroviară din regiune. Calificarea acestui rol drept „poziții de conducere” este, prin urmare, inexactă și tinde să sugereze un control sau o influență executivă pe care dl Glinka nu le-a deținut niciodată.
b. Dl Glinka nu a ales în mod direct parteneriatul cu dl Bokarev. Calitatea de co-acționar a izvorât dintr-o structură de capital deschisă și nu dintr-un acord bilateral.
Transmashholding a constituit o companie cu o structură acționariată largă și diversificată, în cadrul căreia au co-existat simultan acționari privați ruși, structuri off-shore și, în mod esențial, compania franceză Alstom – unul dintre cei mai mari producători mondiali de material rulant și infrastructură feroviară. Alstom a fost acționar semnificativ al Transmashholding tocmai în perioada în care dl Glinka deținea participația sa minoritară. Prin urmare, dacă logica jurnalistică aplicată dlui Glinka ar fi consistentă, asociatul direct și cel mai vizibil al dlui Bokarev în Transmashholding a fost Alstom, nu dl Glinka.
Dl Glinka a deținut o participație strict minoritară, de până la 8% din acțiuni, dobândită în contextul activităților sale comerciale de trading și al facilitării parteneriatului industrial occidental cu această companie. O participație minoritară într-o companie cu acționariat multiplu nu echivalează cu un „parteneriat de afaceri” în sensul unei relații bilaterale asumate și direcționate.
c. Raționamentul aplicat dlui Glinka conduce, prin extensie, la concluzii absurde.
Dacă prezența dlui Glinka ca acționar minoritar alături de dl Bokarev în Transmashholding este suficientă pentru a-l califica drept „partener de afaceri al finanțatorului unității de elită a Moscovei”, atunci același raționament ar trebui să conducă la concluzia că tramvaiele, locomotivele și metrourile Alstom prezente în rețelele de transport public din România, Franța, Germania sau oricare altă țară europeană nu ar mai putea fi utilizate, întrucât Alstom a fost acționar în aceeași companie și, prin aceeași logică, ar deveni „partener al finanțatorului unității de elită a Moscovei”. Această concluzie este, evident, absurdă. Or, un raționament care conduce la concluzii absurde este, prin natura sa, un raționament eronat.
d. Conexiunea este construită forțat, prin ignorarea contextului și a naturii juridice a raportului de co-acționariat.
A fi co-acționar într-o companie nu presupune o relație personală, o aliniere ideologică sau o complicitate cu oricare dintre ceilalți acționari ai aceleiași companii. Mii de fonduri de investiții, bănci și investitori privați din întreaga lume au deținut simultan acțiuni ale aceleiași companii fără ca între ei să existe vreun raport de „parteneriat.” Calificarea co-acționariatului drept „parteneriat de afaceri” cu cel mai controversat dintre ceilalți acționari, ignorând în mod selectiv prezența unui acționar de talia Alstom, reprezintă o construcție editorială vădit tendențioasă, concepută nu pentru a informa publicul, ci pentru a denigra.
e. Cu privire la afirmațiile referitoare la întârzierile în livrarea blindatelor Cobra II.
Articolul face referire la notificări oficiale către Bursa din Istanbul, potrivit cărora Romtehnica ar fi solicitat companiei Otokar despăgubiri pentru livrări întârziate, invocându-se inclusiv faptul că „partenerul român nu a reușit să pregătească la timp producția locală a blindatelor.” Această prezentare este incorectă și de natură să creeze o impresie eronată cu privire la rolul Automecanica SA în executarea contractului, pentru următoarele motive:
În primul rând, întârzierile înregistrate în primele faze ale programului nu s-au datorat Automecanica SA. Prin urmare, orice referire la nepregătirea „partenerului român” ca factor cauzator al întârzierilor reprezintă o atribuire eronată a responsabilității.
În al doilea rând și cu deosebită relevanță, întârzierile înregistrate inițial au fost pe deplin recuperate. Cele 278 de vehicule din primul lot, produse în Turcia, au fost livrate şi sunt în prezent în uzul activ al Ministerului Apărării Naționale. Acest fapt demonstrează că programul se află pe traiectoria corectă de execuție și că orice referire la neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractului nu reflectă stadiul actual al programului.
f. Titlul articolului constituie o gravă denaturare, aptă să producă un prejudiciu ireparabil de imagine.
Titlul „Finanțatorul unității ruse de asasinate și răpiri a fost partener cu proprietarul fabricii din România care face blindate pentru Armata Română” este construit astfel încât să creeze în mintea cititorului o legătură directă și actuală între dl Glinka și activități de natura răpirilor și asasinatelor politice. Această asociere este lipsită de orice temei veridic. Dl Glinka nu a avut și nu are nicio legătură cu activitățile Centrului 795 sau cu finanțarea acestuia. Utilizarea unui titlu de o asemenea gravitate, întemeiat pe un raționament de co-acționariat care, aplicat consistent, ar incrimina inclusiv Alstom, depășește cu mult limitele libertății de exprimare jurnalistice și intră în sfera defăimării.
Subliniem că:
• Dl Glinka și-a lichidat integral participația din Transmashholding în 2017, cu cinci ani înainte de invazia Rusiei în Ucraina și cu cinci ani înainte ca dl Bokarev să fie plasat sub sancțiuni internaționale.
• Începând cu 2022, lichidarea sau vânzarea tuturor business-urilor dlui Glinka din spațiul ex-sovietic a fost finalizată în integralitate.
• În prezent, toate investițiile dlui Glinka sunt exclusiv în Europa și Statele Unite.”
