Republica Moldova speră că va putea obține o decuplare de Ucraina în procesul de aderare la Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna că orice veto la adresa Ucrainei din partea unui stat membru să nu afecteze Moldova.
Ieri, la Chișinău a avut loc un Summit UE- R. Moldova, la care au participat Ursula von der Leyen și Antonio Costa, și care a avut pe agendă recunoașterea progresului înregistrat de această țară, stabilirea unor noi obiective și a modalității de atingere a lor.
Speranțele moldovenilor de a deveni membri ai Uniunii Europene devin tot mai realiste pe zi ce trece. Desigur, rezultatul de la alegerile parlamentare din 28 septembrie va avea un impact decisiv asupra direcția viitoare a țării, anume dacă va rămâne una pro-occidentală, sau dacă Kremlinul va reuși să dobândească o influență sporită.
În urmă cu câteva zile, Consiliul European a fost de acord în unanimitate cu deschiderea negocierilor pentru aderare cu Republica Moldova. Vizita de ieri a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a venit ca o consecință a progresului consistent înregistrat de statul de peste Prut în privința demersurilor sale ca țară candidată pentru a deveni membră a Uniunii Europene.
Există mai multe ținte pentru guvernul și președinția de la Chișinău. Cristina Gherasimov, vicepremier și coordonatoare pentru integrare europeană, a vorbit în „Politico” despre importanța mesajului Uniunii Europeane.
Dacă Bruxellesul va tergiversa procesul de aderare, atunci este există un risc major pentru Moldova, anume ca propaganda rusă să poată insinua că Uniunii Europene nu îi pasă cu adevărat de aceea țară.
Tandem
Cristina Gherasimov a adăugat că și aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană este foarte importantă pentru Europa, mai ales din perspectiva securității și apărării continentului.
Cu toate acestea, mai multe surse pe plan internațional vorbesc despre intenția Chișinăului de a cere decuplarea de țării de Ucraina în procesul de aderare. Asemănător cu România și Bulgaria, cele două state sunt alipite în demersul de integrare europeană.
Astfel, orice veto pentru Ucraina, al oricărui stat membru, ar afecta direct și Republica Moldova. Drept urmare, pentru a minimaliza riscurile de a rămâne „împotmoliți”, dorința basarabenilor este una firească.
Ucraina este vizată în special de un posibil veto al Ungariei cu privire la deschiderea negocierilor privind primul capitol din acquis-ul comunitar. Și alte state, precum Slovacia, ar putea pune astfel de probleme.
Viktor Orban a organizat recent o „consultare”, un soi de referendum, prin care a a vrut să vadă ce cred cetățenii Ungariei despre această speță. Din cei peste 9,5 milioane de maghiari care locuiesc în Ungaria, nici măcar 2,3 milioane de oameni s-au pronunțat asupra subiectului.
Este cel mic număr de votanți la o astfel de consultare organizată de Orban. Peter Magyar, principalul opozant al premierului maghiar a publicat datele de la Poșta Maghiară, care arată că nici măcar 10% din populația nu a votat prin corespondență, întărind ideea respectivă.
Cu toate acestea, Orban se folosește de procentajul de 95% dintre cei care s-au exprimat la urne care au votat împotriva aderării la Ucrainei la Uniunea Europeană. Astfel, el plănuiește să blocheze demersurile de integrare pe baza acestui plebiscit.
În cazul Slovaciei, guvernul de la Bratislava nu are relații prea prietenoase cu Ucraina. Premierul Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare promițând o abordare mai prietenoasă cu Rusia. După ce a supraviețuit tentativei de asasinare, Fico a devenit un opozant și înverșunat al Kievului, mai ales în contextul în care, cel care l-a împușcat, ar fi fost un susținător al Ucrainei.
Deși președintele Peter Pellegrini este mai temperat în relația cu vecinii săi invadați, Fico este cel care reprezintă țara în Consiliul European, ceea e înseamnă că dreptul de veto e în mâinile lui.
Despre o posibilă decuplare a Moldovei de Ucraina a vorbit Guillame Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisie pe tema extinderii Uniunii. Acesta a spus, acum câteva zile, că Bruxellesul nu va susține acest demers.
Momentan, guvernul danez, cel care a preluat președinția Consiliului pe următoarele șase luni, are intenția de a începe negocierile atât cu Moldova, cât și cu Ucraina. S-a scris în presa europeană despre intenția Copenhagăi de a se folosi de toate mijloacele posibile pentru a demara procedura de suspendare a dreptului de vot a Ungariei în cadrul Consiliului. Acesta ar însemna că în cazul în care Moldova și Ucraina rămân alipite, Chișinăul ar rămâne cu șanse mai mari de a-și continua integrarea europeană.
Beneficii
Din 2026, Moldova ar urma să intre în programul „roaming like at home”, anume liberalizarea tarifelor de roaming. Basarabenii vor avea astfel tarife mult mai reduse pentru convorbirile efectuate din alte țări europene.
Totodată, Chișinăul ar urma să beneficieze de prima tranșă din „Planul de creștere”. În total, Uniunea Europeană ar urmă să aloce aproape două miliarde de euro pentru dezvoltarea țării, urmând ca destinația finanțării să fie anunțată.
Va exista o declarație comună, prin care europenii își vor lua angajamente precum susținerea integrității teritoriale a statului moldovean, respectiv a dreptului de a-și apăra suveranitatea. În acest sens, guvernul de peste Prut a anunțat zilele trecute că va exista o nouă lege prin care dronele rusești care pătrund în spațiul aerian al țării vor fi doborâte.
Nu în ultimul rând, ar urma ca cetățenii Moldovei să beneficieze de mai multe programe europene, precum cele destinate pentru tinerii antreprenori din țară. Este vorba și despre diverse proiecte culturale, precum „Europa Creativă”, sau „Garanția Europeană pentru Copii”.
Cheia pentru viitorul și pentru parcursul occidental al țării se află însă în mâinile votanților, care vor fi chemați la vot în septembrie pentru a stabili viitoarea componență a Parlamentului.
O majoritate formată din socialiștii lui Igor Dodon și din blocul politic „Victoria” al lui Ilan Șor i-ar bloca agenda președintei Maia Sandu, care ar avea dificultăți să treacă prin legislativ orice proiect.
