Oficialii de la Pentagon au anunțat, zilele trecute, că Statele Unite nu vor mai livra muniție defensivă și sisteme antiaeriene către Ucraina, din cauza stocului redus. Decizia a fost însă schimbată chiar de președintele Donald Trump, care a discutat recent cu Putin și care s-a arătat dezamăgit de „vorbele goale” ale acestuia. În plus, au ieșit la iveală înregistrări de anul trecut în care Trump se lăuda că, în timpul primului mandat, l-a amenințat pe Putin că va bombarda Moscova dacă va ataca Ucraina.
Schimbare de 180 de grade la Washington! Trump i-a lăsat în „ofsaid” pe oficialii de la Pentagon, care hotărâseră ca Statele Unite să nu mai exporte anumite tipuri de muniție, precum rachete pentru sistemele antiaeriene „Patriot”, rachete „Hellfire” pentru avioanele F-16, sau obuze de artilerie către Ucraina.
Decizia a fost anunțată de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, fost candidat republican pentru un mandat de senator în Pennsylvania.
Motivând decizia în fața jurnaliștilor, Parnell a declarat că „America nu poate furniza arme tuturor de pe pământ”. „Creierul” din spatele hotărârii ar fi fost Elbridge Colby, subsecretar al Departamentului pentru Apărare, adept al recalibrării forței militare americane dinspre Europa spre Asia.
Marți, în timpul întrevederii de la Casa Albă cu delegația israeliană condusă de Benjamin Netanyahu, Trump a precizat, în fața presei, că are loc o schimbare de strategie și că țara sa va reîncepe livrările acelor muniții sistate către Ucraina, lucru cerut cu disperare către Kiev.
Lângă președintele american a stat Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, care l-a aprobat pe Trump, deși dăduse anterior „ok-ul” pentru oprirea transferului de armament către ucraineni.
Trump, sătul de jocurile lui Putin
Relația dintre liderul de la Kremlin și cel de la Casa Albă pare că devine una „disfuncțională”, asta după ce, ani de zile, Trump a cultivat-o, lăudându-l pe omologul său rus, în ciuda faptului că a declanșat invazia din Ucraina.
În timpul campaniei electorale de anul trecut, Trump a făcut nenumărate afirmații despre cum va opri războiul din Ucraina, ba înaintea ceremoniei de învestire în funcție, ba în primele 24 de ore după preluarea mandatului.
Toate aceste declarații sunt folosite insistent de adversarii săi politici pentru a-l discredita, în contextul în care nu a reușit să facă vreun progres notabil în negocierile cu Rusia. Republicanul se apără acum spunând că, din afară, lucrurile par mai ușoare și odată ce ajungi să cunoști toate detaliile, îți dai seama cât de greu este cu adevărat să se ajungă la o pace.
Este clar că situația actuală, în care înalții oficiali ruși „îi duc cu zăhărelul” pe cei americani, l-a enervat cu Trump. După numeroasele conversații pe care l-a avut cu Putin sau călătorii ale emisarului său, Steve Witkoff, la Kremlin, președintele declara că „se fac pași înainte către un acord”, pentru ca imediat rușii să bombardeze orașele Ucrainei și să arate că, de fapt, încetarea focului e departe de a fi o realitate.
Ultima convorbire directă dintre președinții Rusiei și ai Statelor Unite a avut loc acum șase zile. De data aceasta, Trump a spus că nu s-a „înregistrat niciun progres cu Rusia”. În noaptea imediat următoare, Rusia a lansat 539 de drone și 11 rachete către Ucraina.
Aceste atacuri repetate par a fi „picătura care a umplut paharul” pentru Trump, care s-a dezlănțuit marți în fața presei și a spus că Putin „îi aburește” și că deși „vorbește frumos” de fiecare dată, sunt doar „vorbe goale”.
„Trebuie să le trimitem ucrainenilor mai multe arme, sunt loviți foarte dur de Rusia”, a comentat Trump, pentru ca ulterior să aprobe transferul a zece rachete pentru sistemele „Patriot” către Ucraina.
Totodată, liderul american s-a declarat interesat de noul pachet de sancțiuni contra Rusiei, propus de senatorul republican Lindsey Graham, unul dintre senatorii din „vechea gardă” a republicanilor, care se opune vehement Rusiei lui Putin.
John Thune, liderul majorității republicane din Senat și, totodată, un exponent al „vechii gărzi” a partidului, a punctat că există mult interes din partea aleșilor pentru a discuta această lege și ea ar putea fi votată deja în săptămâna următoare.
Conform presei de peste Ocean, pachetul include impunerea unor tarife vamale mari pentru toate țările care importă energie și carburant din Rusia. Totodată, sunt cuprinse și sancțiuni pentru firmele străine care contribuie la extracțiile de resurse naturale ale Rusiei.
Deja de câteva săptămâni este clar că există suficiente voturi în Senat pentru a trece noile măsuri contra Rusiei, întrucât reprezentanți ai ambelor partide s-au manifestat în favoarea ideii.
Totul este însă la latitudinea lui Trump, acesta fiind și motivul pentru care Thune nu a trimis până acum inițiativa legislativă la vot în plen.
De la Kremlin nu a venit niciun semn că atacurile vor scădea în intensitate. După declarațiile fulminante ale lui Trump la adresa lui Putin, Armata rusă a lansat cel mai mare atac aerian împotriva Ucrainei, din 2022 încoace.
728 de drone și 13 rachete au fost ațintite asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, o nouă „etalare” a dorinței de război a conducerii ruse, în ciuda declarațiilor că își doresc pace.
Contre în Partidul Republican
Polemica din jurul sistării livrărilor de arme către Ucraina arată frământările din cadrul actualei structuri de putere de la Washington.
Nu este niciun secret că există o falie între aripa tradiționalistă din Partidul Republican, care a rămas adepta direcției adoptate de după Al Doilea Război Mondial, respectiv de a avea un rol activ pe scena internațională și a-și promova interesele națiunii pe plan global, respectiv „paleoconservatorii” izolaționiști, care cred că SUA ar trebui să se focuseze pe problemele interne și să abandoneze rolul său de lider pe scena globală.
Încă din timpul Războiului Rece, viziunea dominantă a fost cea dintâi. Trump i-a curtat însă în mod activ pe izolaționiști, astfel că aceasta aripă din partid a devenit aproape la fel de puternică precum aripa tradiționalistă.
La Pentagon, se pare că există izolaționiști bine ancorați în interiorul actualei organigrame, care nu par a fi de acord cu decizia președintelui de a susține Ucraina în continuare.
După anunțul lui Trump privind reluarea livrărilor către Kiev, au apărut scurgeri de informații în presă, menite să justifice decizia inițială anunțată de Pentagon. Presa a scris, din surse anonime desigur, că SUA ar avea, în acest moment, doar 25% din stocurile de rachete pentru sistemele „Patriot” necesare, conform planurilor de apărare.
Totodată, a apărut informația că, în ultimii ani, au fost cheltuiți aproape 2,5 trilioane de dolari către contractori și firme private militare, catalogate de Quincy Institute for Responsible Statecraft and Costs of War drept „un transfer masiv al bogăției contribuabililor americani către a finanța războaie și producția de armament”.
De cealaltă parte, Mitch McConell, considerat a fi una dintre cele mai importante figuri ale „aripii tradiționaliste” și fost lider al senatorilor republicani înaintea lui Thune, i-a criticat aspru pe cei de la Pentagon, pe care i-a denumit izolaționiști și „împiedicați”, care nu fac decât „să perpetueze ciclul prin care mor atâția oameni nevinovați”.
