„Nu există prietenii şi duşmănii veşnice, ci numai interese veşnice”. Vorbele lui Winston Churchill, fostul pemier britanic, figură legendară a Celui de-al Doilea Război Mondial, au devenit peste timp deviza unui personaj (cel puțin asta susține unul dintre adversarii săi) cu o anvergură mult mai mică.
Dacă ne raportăm la scara Istoriei. Dacă ne raportăm la România, personajul nu este deloc insignificant. Ba chiar, ani de zile, a fost unul dintre cei mai puternici oameni din România. Adversarii săi, preponderent personaje acuzate și chiar condamnate pentru corupție, susțin că a fost eminența cenușie care a condus țara din umbră. Cel care a deținut pârghiile puterii ascunse, ilegitime și nedemocratice. Președintele Statului paralel. Fostul prim-ajunct a directorului SRI. Cea mai înaltă funcție militarizată din serviciul de contraspionaj al România. Coldea. Florian Coldea.
Cât de puternic a fost Coldea în Statul român? O întrebare ce merită pusă, acum că a fost plasat de DNA sub control judiciar. Răspunsul trebuie nuanțate. Adevărul este undeva la mijloc. A fost Florian Coldea într-atât de puternic precum susțin adversarii săi, care îl zugrăvesc ca pe un dictator nemilos, pentru a justifica de ce au fost țintele luptei anticorupție? A fost inofensiv cum pretind cei care au beneficiat de pe urma puterii sale și care, de fapt, vor să se dezvinovățească, să-și ascundă propriile abuzuri?
Un lucru este cert. Florian Coldea este un un personaj cu luminile și umbrele sale. Un personaj care a reușit să-și depășească condiția modestă, care a avansat rapid în carieră, arzând prea repede etapele devenirii profesionale, fapt care nu i-a permis întotdeauna să gestioneze eficient puterea ce i-a fost încredințată.
„Independent news” vă propune o biografie neromanțată a lui Florian Coldea, neîmbibată de propagandă, în care vom folosi doar informații susținute public de probe sau asumate de sursele lor, pe care le-am selectat cu atenție.
Copilăria
Există puține informații despre ce fel de om este Florian Coldea. Insuficiente pentru a-i creiona un profil psihologic extins. Există o singură mărturie a părinților lui Florian Coldea, devenită însă publică grație unor intermediari. Această mărturie este consemnată într-o declarație politică, făcută în plenul Senatului pe 22 mai 2013, de un fost parlamentar PSD, Valer Marian. Declarație pe care nu a infirmat-o nimeni până în prezent.
Declarația politică, eminamente peiorativă, poartă titlul „Generalul Coldea, cȃinele de pradă al democraţiei”. Valer Marian susține că a stat de vorbă circa trei ore cu părinții lui Florian Coldea, martor fiind jurnalistul Ovidiu Ohanesian. Discuția ar fi avut loc în casa acestora din comuna Târnova (jud. Arad), comuna în care, în anul de grație 1971, venea pe lume Florian Coldea.
Fostul prim- adjunct al directorului SRI provine dintr-o familie de oameni simpli. Tatăl său a fost tractorist în comună, iar mama sa, poștăriță. Ei au povestit că fiul lor „era un copil cuminte și timid”. După ce a împlinit 18 ani, îl trimiteau să transporte, cu un autoturism ARO cu remorcă, și să vândă cartofi, varză și alte zarzavaturi, în piețele din Arad, dar și din județele învecinate”. S-au plâns că, de când a devenit mare șef la București, „suferă rău cu coloana, având amenajat un pat și un spalier în spatele biroului său.”
Acestea sunt, așadar, singurele detalii despre Florian Coldea provenite din cercul său intim, familial. În rest, tăcere…
Studiile
Studiile lui Florian Coldea, de dinainte de a intra în SRI, sunt modeste. Este absolvent de liceu industrial. La seral. Este vorba de Liceul industrial nr. 11 din Arad. Actualul Grup Școlar „Csiky Gergely“.
Prima sa tentativă de a obține o diplomă universitară a fost sortită eșecului. A intrat la Institutul Politehnic din Timișoara, dar nu a reușit să treacă în anul doi și a abandonat facultatea.
După acest eșec, Florian Coldea a fost luat sub aripa protectoare a unui ofițer de carieră în domeniul informațiilor, care era rudă cu mama sa. Este vorba de generalul Dan Gheorghe, decedat între timp, pe care Revoluția din Decembrie 1989 l-a prins într-o funcție de comandă în cadrul Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA).
Florian Coldea a reușit să intre în Facultatea de psiho-sociologie, din cadrul Academiei Naționale de Informații ”Mihai Viteazul”. Pe care a absolvit-o în 1996. Licența și-a luat-o peste un an.
Criza jurnaliștilor răpiți și saltul în carieră
1996 este și anul intrării lui Florian Coldea în SRI. Până în 1997, a fost subofițer, deoarece nu avea licența luată. A continuat să beneficieze de protecția lui Dan Gheorghe. Acesta era în relații foarte bune cu generalul Ion Ștefănuț, comandatul Brigăzii Antitero din SRI, astfel că Florian Coldea a avut un parcurs lin în această structură. Fără salturi spectaculoase, însă. În nouă ani a ajuns până la gradul de maior.
În 2005, cariera sa a cunoscut o evoluție fulminantă, din momentul în care a fost luat sub aripa protectoare a lui Traian Băsescu. Acesta era interesat să scape de directorii serviciilor secrete puși de Ion Iliescu: Radu Timofte (SRI) și Gheorghe Fulga (SIE). Drept urmare l-a numit pe Florian Coldea direct în funcția de prim-adjunct al directorului SRI. O scurtă perioadă de timp a fost chiar director plin. Interimar, ce e drept.
A fost avansat în grad la foc automat: locotenent- colonel în 2005 (34 de ani), colonel în 2006 (35 de ani), general de brigadă în 2008 (37 de ani) – general-maior în 2012 (41 de ani), general-locotenent în 2014 (43 de ani).
Participarea sa în cadrul operațiunii de recuperare a ziariștilor răpiți în Irak a fost justificarea promovării sale. A participat la celula de criză care se întrunea la Palatul Cotroceni și a fost remarcat de președintele Traian Băsescu. Există informații că a fost recomandat de gruparea de la Arad din PDL, condusă de Gheorghe Seculici și Gheorghe Falcă.
Apoi, a fost trimis „pe teren”. Pentru că SRI nu avea dreptul legal să se implice în „operațiuni externe“, nu a participat efectiv la operațiunile de salvare, ci s-a deplasat la Ambasada României din Bagdad și a supervizat transportul și, ulterior, debriefingul la care au fost supuși jurnaliștii români, într-o vilă a SRI.
Suspendarea lui Băsescu, primul scandal: șantaj la CCR
Primul scandal în care SRI-ul – condus de George Maior (director) și Florian Coldea (prim- adjunct)-, a fost acuzat că face poliție politică a avut loc în mai 2007, odată cu prima tentativă de demitere prin referendum a președintelui Traian Băsescu.
Citește și: Florian Coldea a fost pus de DNA sub control judiciar pe cauțiune de 500.000 de lei
Florian Coldea a fost acuzat că a întocmit note scrise, cu scopul de a șantaja și compromite trei judecători ai Curții Constituţionale, pe tema colaborării lor cu Securitatea ceaușistă. Este vorba de Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu și Ion Predescu. Aceștia au votat favorabil în plenul CCR solicitarea Parlamentului de suspendare a președintelui Băsescu în aprilie 2007. Semn că presupusul șantaj nu a produs efecte. Avizul CCR a fost, însă, negativ, pentru că restul judecătorilor nu au susținut suspendarea.
Notele lui Coldea conțineau informații despre existența unor dosare de Securitate pe numele celor trei judecători. Ele au ajuns la președintele PSD, Mircea Geoană, care le-a prezentat public, acuzând faptul că SRI face poliție politică la comanda lui Traian Băsescu.
Incidentul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare de control a SRI, iar aceasta a ordonat demararea unei anchete. Asta după ce însuși Florian Coldea a recunoscut, în fața Comisiei, că notele au fost scrise de mîna lui. Pe perioada verificărilor, Coldea a fost suspendat din funcția de prim- adjunct al directorului SRI.
În primă fază, Comisia a vrut că întocmească un raport extrem de dur. Dacă s-ar fi întâmplat asta, s-ar fi ajuns în mod cert și la îndepărtarea sa.
Nu a fost, însă, așa. Comisia parlamentară de anchetă nu a solicitat nici un fel de date de la SRI. În comunicatul Comisiei dat publicității există însă un paragraf controversat: „Materialul olograf prezentat în conferinţa de presă şi atribuit primului-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii, reprezintă o notiţă de birou, rezultat al verificărilor interne realizate la nivelul Serviciului Român de Informaţii, în contextul unor acuzaţii vehiculate în media, de implicare a instituţiei noastre în acţiuni de şantaj la adresa unor membri ai Curţii Constituţionale”.
Nimeni nu a investigat la acel moment ce treabă avea SRI să verifice documente aflate în posesia CNSAS. Mai ales că SRI predase către CNSAS foarte multe dosare ale fostei Securități.
Ancheta Comisiei SRI a ignorat, din păcate, acest aspect, și s-a concentrat pe modul în care notele lui Coldea au ajuns „în posesia unor persoane neautorizate”.
Florian Coldea a fost însă salvat în ultimul moment de Gabriel Oprea, deputat PSD la acea vreme și apropiat al liberalului Radu Stroe, ce ocupa poziția de președinte al Comisiei SRI. Se pare că intervenția lui Oprea a fost decisivă în salvarea lui Coldea. Din acel moment, relația celor doi a avut o evoluție pozitivă.
