Premierul maghiar Viktor Orban ia în calcul o strategie prin care urmărește să păstreze controlul guvernării, indiferent de rezultatul alegerilor din aprilie, a scris „Bloomberg”. Concret, el analizează dacă să transforme poziția de președinte al țării, care are în prezent un rol ceremonial, în cea mai puternică funcție din arhitectura statului maghiar. Apoi să se instaleze în această poziție.
„Întrebarea este dacă aici și acum, având în vedere istoria și cunoștințele noastre despre provocările cu care ne confruntăm, ce este mai bine pentru maghiari?” Cam așa a sunat o frază din declarația pe care a dat-o actualul premier Orban postului de televiziune ATV, luna trecută, după întâlnirea cu președintele Donald Trump de la Casa Albă.
Aflat la putere ca premier al Ungariei din 2010, după ce a ocupat aceeași funcție între 1998 și 2002, liderul în vârstă de 62 de ani a recunoscut că trecerea la un sistem prezidențial a fost „întotdeauna pe masă” în urma întâlnirilor sale cu Trump, pe care l-a lăudat pentru felul în care își exercită autoritatea executivă. Orban a menționat că în SUA, Trump operează pe baza ideii „asta este ceea ce vreau eu să faceți și voi (subordonații) alegeți cum se va întâmpla”.
Parlamentul Ungariei a făcut săptămâna trecută un pas important în această direcție, prin aprobarea unei legislații care îngreunează procesul de demitere a unui președinte, alimentând speculațiile despre intențiile lui Orban.
Proiectul de lege, promovat de partidul său, Fidesz, permite Curții Constituționale să blocheze eforturile de a demite un președinte pentru incapacitatea de a-și îndeplini atribuțiile.
Se speculează că, dacă Fidesz obține victoria în aprilie, Orban ar putea prelua președinția țării, delegând operațiunile guvernamentale zilnice unui „locotenent de încredere”, cum ar fi ministrul Construcțiilor și Transporturilor, Janos Lazar.
În cazul în care pierde însă cursa electorală, Orban, în calitate de președinte, ar putea obstrucționa planurile unui nou guvern condus de Peter Magyar, liderul formațiunii de opoziție Tisza, de a repara relația tensionată a Ungariei cu Uniunea Europeană.
Pentru ca o astfel de ipoteză să devină realitate, Orban ar trebui să valorifice actuala majoritate parlamentară a Fidesz cât încă o mai are, adică înainte de alegeri. Totodată, actualul președinte Tamas Sulyok, al cărui mandat se încheie în 2029, ar trebui să se retragă.
Precedente
Nu ar fi prima dată când un astfel de scenariu s-ar petrece. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a trecut de la funcția de prim-ministru la cea președinte ales prin vot direct, în 2014, după ce a schimbat legile țării pentru a aloca acestei funcții puteri sporite. Și Vladimir Putin a trecut de la un rol la altul, pentru a ocoli limitele de mandate, în perioada 2008-2012, cât a fost președinte Dmitri Medvedev.
Un sondaj recent realizat de „Political Capital” a constatat că 63% dintre respondenții maghiari se așteaptă ca Fidesz să implementeze modificări suplimentare ale regulilor înainte de votul din aprilie. Orban a remodelat sistematic sistemul electoral al Ungariei de la revenirea la putere în 2010, reducând dimensiunea parlamentului, redesenând circumscripțiile electorale și instalând susținători loiali în diverse instituții- cheie.
Perspectivele forintului
Săptămâna trecută a oferit un „preview” asupra posibilelor turbulențe ce pot cuprinde Ungaria, înainte de scrutinul parlamentar. Forintul s-a devalorizat, după ce Bloomberg a relatat că Orban analizează opțiunile pentru a-și extinde puterea în cazul unei victorii a opoziției.
Conform lui Daniel Wood, portfolio manager la „William Blair”, „dacă Ungaria calcă pe urmele Turciei, care a folosit pârghii constituționale pentru a-l ajuta pe președintele Recep Tayyip Erdogan să-și mențină puterea, forintul și obligațiunile locale ar urma să fie afectate”.
„Toate privirile sunt acum îndreptate spre perioada premergătoare alegerilor,” a spus specialistul. „Opoziția se menține bine în sondaje și se pare că Orban se confruntă cu cea mai mare amenințare la adresa conducerii sale pe care am văzut-o de ceva vreme. În opinia noastră, reacția sa la această amenințare este probabil cel mai mare factor pe termen scurt al prețurilor activelor maghiare.”
De altfel, forintul maghiar pare din ce în ce mai vulnerabil pe măsură ce se apropie anul 2026, acesta urmând să fie influențat de abordarea Budapestei față de ratele dobânzii. Se așteaptă ca direcția forintului să fie determinată de rezultatul alegerilor. O posibilă victorie a formațiunii Tisza ar duce la aprecierea monedei, iar o victorie a lui Orban ar provoca o scădere, potrivit analiștilor „Bank of America”.
Conform „Bloomberg”, specialiștii „Bank of America” susțin că forintul maghiar este supraevaluat și foarte expus oricăror schimbări pe scena internațională. Totodată, analiștii de la „Barclay’s” le recomandă jucătorilor de pe piața Forex să ia în considerare prognoza lor față de monedă, ei mizând pe o victorie a opoziției în alegerile parlamentare din aprilie.
Piața se poziționată pentru o schimbare de guvernare la Budapesta, dar totodată și pentru o modificare a politicii de menținere a ratei dobânzii ridicate (implementată de guvernul Orban pentru a contracara inflația) care a susținut aprecierea forintului. Acești doi factori ar urma să aibă un impact inclusiv asupra monedei naționale.
Forintul maghiar a avut parte de o devalorizare în decembrie, dar este încă cu 21% mai puternic față de dolar și cu 7% în creștere față de euro în comparația cu începutul anului. Jurnaliștii de la „Bloomberg” afirmă că este vorba de cele mai bune astfel de cifre înregistrate de o monedă a unei piețe emergente, după rublă.
Traderii de tip „carry trade” au investit în active denominate în forinți, dorind să profite de pe urma celor mai mari rate ale dobânzii din Uniunea Europeană (în România, indicele ROBOR este rata dobânzii). Pentru moment, se așteaptă ca respectiva rată să rămână neschimbată în Ungaria, urmând să aibă loc astăzi o reuniunea a factorilor de decizie de la Budapesta în acest domeniu.
Unii speculanți pariază că Viktor Orban, actualul prim-ministru, va pierde alegerile din aprilie, așa cum arată sondajele acum). O astfel de schimbare ar putea ajuta enorm Ungaria să-și recapete accesul la miliarde de euro din finanțarea Uniunii Europene, inclusiv o parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
