Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a început joi dimineață o vizită oficială în Ungaria. El a fost primit de omologul său maghiar, Viktor Orbán. Deși vizita oficială se va încheia vineri, Netanyahu ar urma să plece de la Budapesta abia duminică, întrucât acesta va petrece Shabat-ul în capitala maghiară.
În timp ce Netanyahu era primit cu onoruri de către Orbán, unul dintre miniștrii guvernului maghiar anunța retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională (CPI). Gergely Gulyás a declarat că procedura de ieșire din CPI a fost declanșată astăzi și ea se va produce în conformitate cu dreptul constituțional maghiar, respectiv cadrul legal internațional.
Momentul ale pentru a se face publică informația nu este o coincidență. Aceasta este prima vizită într-o țară europeană a lui Benjamin Netanyahu de la emiterea de către CPI a unui mandat de arestare pe numele său, după ce Curtea l-a declarat responsabil pentru crime împotriva umanității în Gaza.
Deși Ungaria se număra printre țările care semnase Tratatul Curții Penale Internaționale și avea astfel obligația de a-l aresta pe Netanyahu, în cazul în care acesta se deplasa pe teritoriu maghiar, premierul Orbán a spus că nu va respecta hotărârea CPI. „Nu avem de ales, vom sfida decizia… Îi garantez domnului Netanyahu că daca veni în țara noastră, hotărârea nu își va produce efecte.”
Orbán a fost chiar primul lider european care a ieșit atunci în apărarea prim-ministrului israelian. Netanyahu a catalogat mandatul de arestare pe numele său drept „antisemitism” și consideră acuzațiile la adresa sa drept absurde și false. Nici Statele Unite ale Americii, atât în timpul actualului președinte, cât și a predecesorul său, nu au respectat decizia CPI.
Vecinii noștri de la nord-vest au semnat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale în primul mandat la cârma țării a lui Viktor Orbán, la începutul anilor 2000. Ungaria a fost membră a CPI chiar de la înființarea acestei instanțe.
Cazul Netanyahu nu a fost primul în care autoritățile de la Budapesta au amenințat cu nerespectarea deciziei Curții de la Haga. În 2023, Guvernul maghiar a anunțat atunci că nu l-ar aresta pe Vladimir Putin, deși fusese emis un mandat pe numele acestuia, legat de crime împotriva umanității comise de forțele ruse în Ucraina.
Netanyahu și Orbán, o alianță solidă
Cei doi lideri au relație de prietenie de mai mulți ani. Netanyahu a mai fost într-o vizită oficială la Budapesta în 2017, când tot Orbán se afla la putere. Ambii premieri au fost acuzați de corupție și de tendințe „autoritare”, în special față de opoziție. Cei doi au avut trasee asemănătoare „în fruntea statelor lor”. Ei nu doar că sunt ambii cei mai puternici politicieni ai țărilor lor din ultimii 15 ani, dar sunt printre politicienii de „dreapta” cei mai cunoscuți la nivel mondial.
Dacă Netanyahu a venit prima oară la putere în 1996, Orbán în 1998. Netanyahu a pierdut funcția de premier în 1999, iar omologul său maghiar, în 2002. Ulterior, ei au devenit liderii opoziției.
Netanyahu a redevenit premier în 2009, iar Orbán în 2010. Următorii ani au fost dominați de către cei doi politicieni în țările lor respective. Israelianul a pierdut iarăși funcția de premier în 2021, dar în 2022 deja a revenit la „cârmă”. Maghiarul în schimb nu a mai plecat de la putere din 2010 încoace.
Ambii se află însă în dificultate înaintea alegerilor de la anul. Ungaria ar trebui să aibă un scrutin legislativ în primăvara lui 2026, iar Israelul, în toamna aceluiași an. Formațiunea FIDESZ, a premierului de la Budapesta, este devansată în mod constant în sondajele din ultimele luni de TISZA. Acesta este partidul lui Peter Magyar, fostul activist FIDESZ care s-a remarcat în protestele de anul trecut împotriva președintei Ungariei, care a grațiat un pedofil.
În Israel, formațiunea Likud, a premierului Netanyahu, conduce în continuare în măsurători. Problema pentru „Bibi” este însă faptul că partidele de opoziție au crescut, în special după atacurile din 7 octombrie 2023, când lumea a perceput puterea mai preocupată de „înălbirea” dosarelor de corupție ale lui Netanyahu, decât siguranța națională.
Israelul a cerut ajutor
Presa din Ungaria prezintă informația cum că Netanyahu caută sprijin la nivel internațional pentru Israel, țară care a fost puternic criticată în comunitatea internațională pentru felul în care a gestionat operațiunea militară din Fâșia Gaza. Unul dintre primii oameni la care liderul evreu a apelat este Orbán. Iată că vizita oficială nici nu s-a încheiat încă, iar ungurii au făcut deja un prim gest prin care își arată apropierea față de israelieni, anume retragerea din CPI. Ungaria este prima țară din Uniunea Europeană care recurge la un astfel de gest.
Tot presa din țara vecină a vehiculat știrea cum că delegația israeliană trebuia să vină miercuri seara, dar aceștia au întârziat și au sosit joi, în jurul orei patru dimineața. Netanyahu a fost întâmpinat la aeroport de ministrul maghiar al apărării.
Se pare că zborul a durat mai mult decât era planul inițial din cauza cerințelor premierului israelian. Întrucât el are probleme de sănătate, traseul avionului a fost alterat pentru a călători lângă baze aeriene americane. În cazul unei urgențe, aeronava ar ateriza la respectivele unități militare și riscul ca Netanyahu să fie arestat de autoritățile locale ar fi mult mai mic.
Liderul de la Ierusalim ar fi venit la Budapesta pentru a-l convinge pe Orbán să sprijine planul lui Donald Trump pentru Gaza. Mai exact, președintele de la Washington a propus relocarea populației arabe din zona aceea, pentru ca armata israeliană să se poată lupta cu Hamas fără a mai omorî atâția civili, respectiv pentru a se putea reconstrui case și alte structuri. Reacția internațională la acele sugestii a fost preponderent negativă, unii oameni calificând viziunea echipei de la Casa Albă drept „epurare etnică”, întrucât e vorba de strămutarea populației locale.
Mai mulți miniștrii de externe europeni, printre care ai Marii Britani, Franței, Italiei și Germaniei, au declarat că ei susțin planul țărilor arabe pentru Gaza. Mai multe state sunnite, în frunte cu Egipt, Iordania și Arabia Saudită au creionat un răspuns pentru americani, care constă în reconstrucția Fâșiei, fără Hamas, dar totodată fără a „expulza” populația locală.
Apropiat al lui Trump
Orbán ar putea fi primul lider european care să iasă public și să susțină planul lui Trump, prin care el pretinde că va transforma Gaza într-o stațiune de lux pe malul Mării Mediterane.
Liderul maghiar și-a cultivat relația cu Donald Trump de ani buni. El a fost de mai multe ori, inclusiv după alegerile din noiembrie, la Mar-a-Lago, reședința din Florida a președintelui american. Cu toate acestea, el nu s-a întâlnit cu republicanul după preluarea mandatului de către acesta în ianuarie 2025. Chiar și așa, ministrul maghiar de externe a avut întrevederi cu omologul său american, Marco Rubio, respectiv cu șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent.
Premierul de la Budapesta a încercat, în ultima perioadă, și o apropiere de mai multe state arabe. Cu Qatarul, Ungaria a semnat un parteneriat strategic anul trecut în noiembrie, iar cu președintele Emiratelor Arabe Unite, a avut o întâlnire productivă în ianuarie.
Conform informaților din presa apropiată puterii de la Budapesta, șeful FIDESZ ar căuta un parteneriat strategic inclusiv cu Abu Dhabi. Tocmai din aceste motive, rămâne de văzut în ce măsura el va ieși public să susțină planul de relocare a populației din Gaza, mișcare care sigur l-ar costa în relația cu acele țări.
Legat de Qatar, însuși Netanyahu este vizat la el în țară de un scandal cu guvernul acestei țări. Se pare că anumiți șeici de la Doha ar fi mituit mai mulți apropiați ai premierului israelian, pentru a influența deciziile acestuia. Atât Netanyahu, cât și qatarieni au negat vehement acuzațiile.
Netanyahu urmează să discute inclusiv cu președintele Ungariei, Tamás Sulyok, iar vizita oficială se va încheia mâine. Cu toate acestea, „Bibi” ar urma să plece abia duminică, întrucât sâmbătă este Shabat-ul, ziua odihnei săptămânale în religia iudeilor. Evreii întră în Shabat încă de vineri seara, la apusul soarelui, iar dacă ar pleca mâine, ar însemna că avionul israelian ar fi în zbor la momentul respectiv.
