Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui (USR) a făcut, în podcastul „CryptoVineri 198” al lui George Buhnici, o analiză a deciziilor economice ale președintelui SUA, Donald Trump, și efectelor asupra economiei globale.
În debutul discuției, Claudiu Năsui subliniază natura fără precedent a crizei care se conturează. Spre deosebire de alte evenimente istorice – cum au fost Marea Criză din 1929, criza financiară din 2008 sau pandemia COVID-19 – actuala turbulență nu este cauzată de factori naturali, sanitari sau financiari endogeni.
În opinia sa, în prezent avem de-a face cu „o criză 100% man-made”, mai precis „one-man-made”, provocată de „o singură persoană: Donald Trump”, printr-o serie de decizii economice și comerciale controversate, în frunte cu impunerea unor „tarife vamale” agresive.
Mercantilismul: o idee veche, aplicată greșit
Claudiu Năsui aduce în discuție fundamentul ideologic al politicilor promovate de Trump: „mercantilismul”, o doctrină economică arhaică, născută în secolul XVII, care susține că prosperitatea unei națiuni este direct proporțională cu excedentul comercial (adică să exporți mai mult decât imporți).
Această abordare, explică fostul ministru, „a fost de nenumărate ori infirmată”, atât teoretic, cât și empiric. Deficitul comercial nu este sinonim cu pierderea sau furtul, ci este o simplă diferență contabilă între importuri și exporturi.
De exemplu, argumentează fostul ministru, dacă o persoană cumpără în mod regulat de la un magazin, are un „deficit comercial” cu acel magazin – dar asta nu înseamnă că este păgubit. Din contră, primește în schimb bunuri sau servicii pe care și le dorește.
Tarifele și efectul lor: sărăcirea populației
Aplicarea tarifelor vamale are un efect clar și imediat: „scumpirea vieții consumatorului”. Produsele importate devin mai scumpe, iar în lipsa alternativelor interne – pentru că multe industrii nu mai sunt prezente în SUA – consumatorul este obligat să plătească mai mult.
Claudiu Năsui subliniază că tarifele:
- nu stimulează investițiile pe termen scurt (pentru că fabricile nu se construiesc peste noapte).
- nu creează locuri de muncă noi, ci doar „mută forța de muncă” dintr-un sector în altul, adesea mai puțin eficient.
- produc „inflație”, lovind în primul rând clasa de mijloc și categoriile vulnerabile.
Mai mult, „incertitudinea politică” descurajează investițiile, întrucât actorii economici nu pot planifica pe termen lung dacă politicile fiscale se schimbă radical la fiecare ciclu electoral.
O formulă fără sens
Unul dintre cele mai controversate aspecte este modul de calcul al tarifelor impuse de administrația Trump.
Claudiu Năsui a ironizat faptul că această formulă ar fi fost inspirată dintr-un AI (ChatGPT sau alte instrumente), ceea ce arată nu doar lipsă de profesionalism, dar și „arbitrarietatea deciziilor”.
Tarifele impuse unor țări sau produse par mai degrabă hazardate – exemplul taxării unei insule care exporta homari, dar fără importuri semnificative, e emblematic pentru absurditatea mecanismului, crede fostul ministru.
Reacții în lanț și război comercial
Statele Unite ale Americii nu acționează într-un vid economic. Politicile lor au declanșat „retalieri rapide”, în special din partea Chinei și Uniunii Europene, care au anunțat și ele tarife de răspuns.
Astfel, s-a creat un cerc vicios al izolaționismului, ceea ce duce la:
- scăderea competitivității globale a SUA.
- pierderi majore pe burse (10+ trilioane de dolari în doar câteva zile).
- posibilitatea intrării într-o „recesiune prelungită”, nu doar în SUA, ci și în restul lumii.
Claudiu Năsui susține că, dacă SUA continuă pe această cale, vor pierde din influența economică globală, în favoarea unor economii mai deschise precum China, India sau blocul asiatic.
Ce poate face Europa?
Fostul ministru al Economiei nu se limitează la a critica SUA, ci propune și o direcție pentru Europa:
- să nu imite greșelile Americii.
- să reducă unilateral tarifele și să încheie „acorduri de liber schimb” cu cât mai multe țări.
- să înțeleagă că „tarifele sunt, în esență, taxe pe proprii cetățeni”.
El a pledat pentru o „politică comercială deschisă”, care să maximizeze libertatea economică și competitivitatea – chiar și atunci când partenerii comerciali se închid. Năsui consideră că „unilateral free trade”, concept al filosofului și economistului Milton Friedman, este adesea cea mai bună soluție.
O concluzie
„America mai trecut prin astfel de politici greșite”, a concluzionat Năsui, în anii ’30, care au dus la adâncirea Marii Crize Economice. De fiecare dată, lecția a fost învățată dureros: tarifele nu creează prosperitate.
„Tarifele nu fac bine. Niciodată. În special nu țării care le aplică”, spune el.
În acest context, Europa trebuie să decidă dacă va urma o cale a „deschiderii economice”, a eficienței și a prosperității reale, sau dacă va cădea în aceeași capcană a populismului economic. Alegerea este, până la urmă, una politică – dar consecințele vor fi economice și sociale, pe termen lung.
