Un număr restrâns de microbi sunt responsabili pentru 1,27 milioane de decese pe an. Aceștia sunt considerați de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) una dintre cele 10 principale amenințări la adresa sănătății publice.
OMS vizează în special 15 microorganisme considerate „foarte periculoase”, datorită rezistenței lor la arsenalul de antibiotice disponibile și capacității lor de a transmite rezistența altor bacterii. În articolul in El Pais sunt menționate Salmonella, Shigella, Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus Rezistent la Meticilină (MRSA).
De ce este Staphylococcus aureus inamicul nr. 1
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA) cauzează singur aproximativ 120.000 de decese pe an la nivel mondial. Este „o amenințare globală serioasă”, explică Simon Foster, cercetător la Universitatea din Sheffield (Regatul Unit) și autor al studiului care dezvăluie un nou mecanism de apărare pentru această bacterie.
Meticilina era antibioticul folosit tradițional împotriva acestui microb, dar, din cauza apariției MRSA și a toxicității medicamentului în sine, nu mai era utilizat.
Problema este că meticilina face parte dintr-o familie mai largă de antibiotice, beta-lactamine, iar MRSA a devenit rezistent la aproape toate.
„MRSA poate fi uneori tratat cu alte antibiotice, cum ar fi linezolid sau tetraciclină. Cu toate acestea, pentru infecții grave, cum ar fi bacteriemia sau endocardita, trebuie utilizate daptomicina sau vancomicina. Problema este că rezistența s-a dezvoltat împotriva fiecăruia dintre ele”, explică expertul.
Marea descoperire a oamenilor de știință
Comunitatea științifică a descoperit că MRSA are o particularitate: a evoluat la nivelul la care codifică un component numit MecA, care ajută la formarea peretelui celular al bacteriilor pentru a putea crește și a se divide. MRSA adoptă un mod alternativ de diviziune celulară în prezența antimicrobienelor pentru a-și asigura supraviețuirea.
„Folosind mecanismul nou descoperit, bacteriile se divid într-un mod diferit care nu necesită o activitate cheie care este în mod normal necesară pentru a se diviza și a se multiplica”, spune cercetătorul. Ambele sunt necesare pentru rezistența de înalt nivel la meticilină. MecA trebuie să fie rezistent la un nivel scăzut, de aproximativ 10 ori mai mult decât o tulpină sensibilă, iar potențarea trebuie să fie rezistentă la un nivel înalt, de aproximativ 1.000 de ori mai mult decât o tulpină sensibilă.”, spune Foster.
Conform autorilor, descoperirea lor deschide ușa găsirii unor noi soluții terapeutice pentru a lupta împotriva rezistenței la antibiotice. Foster susține că descoperirea acestui nou mecanism de diviziune, până acum necunoscut, este importantă pe două niveluri:
„În primul rând, s-a demonstrat că aceste bacterii au capacitatea de a se diviza într-un mod care era anterior necunoscut, ceea ce aruncă o lumină asupra mecanismelor care susțin viața acestui organism. În al doilea rând, arată că dezvoltarea rezistenței este mai complexă decât ne-am imaginat anterior și folosește calea nou descoperită, care are ramificații importante pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru a controla MRSA.”
Ce aduce diferit noua cercetare?
Omul de știință asigură că există deja compuși la care această bacterie rezistentă este vulnerabilă, iar activitatea în fiecare dintre cele două sisteme de apărare ale sale ar putea fi cartografiată pentru a găsi alte noi tratamente.
María del Mar Tomás, microbiolog la Complexul Universitar Hospitalar din A Coruña și purtător de cuvânt al Societății Spaniole de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică (SEIMC), are o opinie similară: „Este extrem de interesant. Multe investigații s-au concentrat pe mecanismele clasice de rezistență, cele care acționează asupra antibioticelor, dar acest studiu analizează mecanismele de toleranță și stres ale bacteriilor, care pot influența de asemenea rezistența.”
Tomás subliniază că cercetarea lui Foster, la care ea nu a participat, găsește „legătura perfectă” pentru a explica rezistența ridicată a MRSA la antibiotice: „Este un mecanism care combină uniunea lui MecA cu o mutație în genele de îmbunătățire legate de diviziunea celulară: bacteria crește într-un mod diferit, anormal și dezordonat, dar reușește să oprească acțiunea antibioticelor.”
