De Ziua Națională a Republicii Moldova, pe 27 august, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk sunt așteptați la Chișinău. Pe 31 august, Ziua limbii române, președintele României Nicușor Dan va face o vizită peste Prut. Alegerile parlamentare se apropie în R. Moldova, iar riscul ca opoziția pro-rusă să triumfe este unul cât se poate de real. De aici și mobilizarea fără precedent al liderilor europeni, inclusiv a celor români.
Președinția R. Moldova a confirmat zilele trecute informația, speculată de ceva mai multă vreme, referitoare la primirea mai multor importanți lideri politici europeni în Basarabia.
Numele anunțate pentru evenimentele de zilele următoare reflectă importanța momentului, parteneri europeni dorind sprijine Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și, prin ricoșeu, pe președinta Maia Sandu. Pe 28 septembrie, PAS, fondat de actuala șefă a statului, va fi supus unui test crucial cu prilejul alegerilor legislative.
Conceptul acestei vizite se aseamănă mult cu cele din 2021. Liderii celor mai importanți parteneri ai Republicii Moldova de la aceea vreme fuseseră invitați să participe la festivități. Era vorba despre președinții din România, Ucraina și Polonia: Klaus Iohannis, Volodmir Zelenski și Andzej Duda.
Atunci, era vorba tot de un an electoral, dar scrutinul parlamentar a avut loc în iulie, înaintea Zilei Independenței. PAS reușise la acele alegeri să obțină victoria clară și să poată forma singur guvernul, având majoritatea parlamentară.
Și acum este vorba tot despre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova. Prezența lui Volodmir Zelenski sau a prim-ministrei de la Kiev, Iulia Sviridenko nu este confirmată, fapt legat, probabil, de negocierile complexe cu Rusia pentru încheierea războiului.
Absența Ucrainei va fi compensată de Franței și a Germaniei, liderele Uniunii Europene, dar și cu cea a Poloniei și României, cele mai mari două țări din Europa de Est, după suprafața teritoriului și număr de locuitori.
După invazia rusească din 2022, Republica Moldova s-a apropiat tot mai mult de Occident, actuala conducere pro-europeană profitând de context și atenția sporită acordată acestei regiuni. În cazul în care Ucraina ar fi căzut, Republica Moldova ar fi fost foarte probabil următoarea țintă, dată fiind și prezența a peste 1.000 de militari ruși în Transnistria.
În ultimii trei ani, interesul Berlinului și al Parisului pentru Moldova a crescut. Alături de România, cele două state europene au co-prezidat și conferințe internaționale ale Platformei de Sprijin. Acestea au fost menite să obțină sprijin financiar și politic pe plan internațional pentru vecinii de peste Prut.
Zilele acestea, s-a deplasat la Chișinău și premierul Ilie Bolojan, prilej cu care a avut întrevederi cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu președinta Maia Sandu.
Victoria opoziției pro-ruse ar putea avea efecte dezastroase
Dincolo de alegerile prezidențiale, unde Maia Sandu a fost realeasă, toamna trecută s-a organizat și un referendum unde cetățenii Republicii Moldova au fost întrebați dacă sunt de acord cu modificarea Constituției pentru a include un text legat de obiectivul strategic al țării de a adera la UE.
Organizat simultan cu turul 1 al scrutinului prezidențial, referendumul a trecut la limită cu doar 50,35% din votanți optând pentru schimbarea Constituției, decisiv fiind votul din Diaspora. Deși sondajele arătau o marjă a victoriei mai mare pentru tabăra pro-europeană, în primele ore de după încheierea votului, când începuseră să fie anunțate rezultatele numărătorii, părea chiar că se va înregistra un eșec la referendum. Spre orele dimineții, când au fost numărate și buletinele din secțiile din afara țării, situația s-a clarificat, cu adoptarea la limită a noilor prevederi.
Pe 13 noiembrie, după ce și Maia Sandu a câștigat turul al doilea al prezidențialelor, Constituția a fost în cele din urmă modificată. Asta nu înseamnă însă că riscul unei „deraieri” de la parcursul european a trecut.
Pierderea alegerilor din 28 septembrie de către pro- europenii de peste Prut ar însemna că nu ar mai avea controlul asupra Parlamentului și Guvernului. Dacă Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei (BEP), condus de Igor Dodon, Vladimir Voronin sau Irina Vlah, ajunge să joace un rol important într-o eventuală viitoare majoritate parlamentară, este de așteptat ca direcția țării să fie îndreptată tot mai mult spre Moscova.
Blocul „Alternativa” ar putea fi, la rândul său, un broker de putere important. Condus de figuri precum Ion Ceban, Ion Chicu, Alexandr Stoianoglo, sau Mark Tkaciuc, pro-europenismul clamat de aceștia este considerat de mulți a fi doar unul de fațadă, ei făcând parte din partidele socialiste sau comuniste și ocupând portofolii în guverne vădit pro-ruse.
În contextul actual, cu războiul din Ucraina încă în toi, fiind evident că Moscova nu negociază pacea cu bună- credință, situația se poate inflama rapid, pe fondul existenței trupelor în Transnistria.
Un premier filorus la Chișinău ar putea iniția o diversiune și ar putea pretinde că Moldova se află sub amenințare directă, fie din partea României, sau a Ucrainei, creându-se astfel premisele unei intervenții armate a trupelor rusești din Transnistria în Chișinău.
Despre Transnistria, presa a relatat, în iunie, despre intenția Kremlinului de a trimite zece mii de militari în regiunea separatistă. Evident, o astfel de ipoteză ar deveni fezabilă cu un guvern pro-rus la Chișinău, mai ales că rotația trupelor are loc prin aeroportul din capitala basarabeană.
Maia Sandu riscă suspendarea
În eventualitatea în care ponderea PAS din Parlament scade la sub o treime, așa cum indică anumite sondaje, atunci există inclusiv un risc real ca președinta Maia Sandu să fie suspendată.
Articolul 89 din Constituția Republicii Moldova prevede că o majoritate calificată de două treimi din deputați poate vota pentru suspendarea președintelui din funcție. Adoptarea unei astfel de decizii de către parlamentari ar duce la un referendum, unde soarta Maiei Sandu ar fi decisă de cetățeni.
Chiar dacă ea ar supraviețui la vot, șocul produs de o astfel de desfășurare și imaginea creată ar fi una extrem de dăunătoare pentru țară, pe plan internațional, ca să nu mai zicem de diviziunile pe plan intern care s-ar accentua și mai mult.
