Demersurile pentru obținerea unei păci durabile în Ucraina continuă. Joi va avea loc, la Paris, o întâlnire a liderilor europeni în care se va discuta despre garanțiile de securitate pe care le-ar putea primi Ucraina în cazul unei încetări a focului. În context, apar tot mai multe poziții ale liderilor europeni referitoare la trimiterea sau nu a trupelor de menținere a păcii.
Luptele continuă de-a lungul întregii linii a frontului în Ucraina, în ciuda discuțiilor tot mai dese despre un armistițiu. Totodată, Armata rusă își continuă campania de bombardamente a țintelor civile.
Luni noapte, atacurile rușilor s-au soldat cu 8 decedați și 29 de răniți. În urmă cu doar câteva zile, forțele Kremlinului au lansat al doilea cel mai mare raid aerian de la invazia din 2022. Nu mai puțin de 598 de drone și 31 de rachete au folosite atunci, fiind lovite inclusiv clădirea reprezentanței UE la Kiev sau British Council.
A existat speranța că aceste pierderi ar putea fi în sfârșit stopate după vizita liderilor europeni la Casa Albă, atunci când Donald Trump a repetat insistent că Vladimir Putin dorește la rândul său încetarea războiului, iar Volodimir Zelenski își arăta disponibilitatea de participa la un summit de pace cu acesta.
Când a venit vorba despre organizarea unor discuții concrete, Kremlinul a dat înapoi, reconfirmând ipoteza că leadershipul rus nu vrea să se ajungă la un acord de pace, ci să câștige timp pentru a cuceri și mai mult teritoriu, având grijă totodată să evite impunerea unor noi sancțiuni de către administrația Trump.
Președintele american a amenințat că le va impune rușilor un termen în care să se conformeze, altfel vor exista consecințe dure. Inclusiv în drumul către Alaska, el a reiterat un astfel avertisment, în cazul în care liderul rus nu va fi de acord cu o încetare imediată a focului. Delegația rusă a reușit însă, și de această dată, să înduplece conducerea americană, scăpând fără tarife sau orice altă măsură punitivă.
Europenii se strâng în jurul Ucrainei
Liderii europeni au renunțat să mai „plece pe fentele” lui Putin. Acest lucru a fost vizibil și la Casa Albă, când au rămas impasibili la asigurările lui Trump că și Putin vrea pace.
În mai, l-au convins pe Trump să li se alăture în a cere un acord de încetare imediată a focului, în caz contrar urmând ca Occidentul (mai ales SUA) să impună Rusiei noi sancțiuni drastice și să trimită Ucrainei arme și mai puternice. Putin a reușit, însă, să dezamorseze totul, profitând de slăbiciunea lui Trump față de el.
În întâlnirea de la Casa Albă, vestea cea mai bună a fost cea legată de deschiderea Statelor Unite de a li se alătura europenilor în oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, odată ce luptele vor înceta.
Poziția americană s-a mai nuanțat între timp. Au apărut declarații despre faptul că nu vor fi trimiși militari americani în Ucraina, SUA urmând să furnizeze doar sprijin aerian, cu forțele sale staționate în țările vecine Ucrainei. Între timp, diverși demnitari ruși au ieșit să atace această idee, negând că și-ar fi dat acordul pentru ca americanii sau europenii să ofere garanții de securitate Ucrainei.
S-a vorbit tot atunci și despre un nou plan de furnizare de armament Ucrainei. Mai exact, șările europene urmau să cumpere arme din SUA, pe care să le livreze ulterior Kievului.
Lucrurile au progresat foarte lent. Putin și Zelenski ar fi trebuit să se întâlnească tete-a-tete pentru a stabili unde s-ar trasa viitoarea graniță de facto în Donbass. Apoi, ar fi avut loc o doua întrevedere, împreună cu Donald Trump, pentru a definitiva acordul. Rușii au invocat însă că orice astfel de întrevedere trebuie pregătită în detaliu, punând totodată sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodimir Zelenski.
Președintele ucrainean și-a anunțat însă participarea la summitul liderilor europeni de joi, de la Paris. Presa internațională a scris că principala temă de discuție vor fi garanțiile de securitate oferite de statele europene. Donald Trump ar urma să nu participe fizic, însă nu se știe dacă se va conecta prin videoconferință.
Trupele de menținere a păcii
Concret, subiectul numărul unu legat garanțiile de securitate este trimiterea sau nu de către statele europene a propriilor militari în Ucraina, după ce se ajunge la un armistițiu, pentru a veghea asupra respectării prevederilor unui eventual acord.
Tema a fost inițial intens discutată în februarie, atunci când „Coaliția de voință” condusă de Franța și Regatul Unit dorea obținerea unui angajament și din partea SUA.
Aflată zilele trecute într-un pe flancul estic al UE, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a declarat că există un plan destul de precis al Europei despre trimiterea unor trupe de menținere a păcii, chiar zeci de mii.
Președinta Comisiei Europene a primit o replică din Germania, de la ministrul Apărării, Boris Pistorius. Pistorius este membru al Partidului Social-Democrat (SPD), aflat la guvernare împreună cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), din care face parte și Ursula von der Leyen.
El a precizat că este fundamental greșit să se discute astfel de opțiuni până să aibă loc negocierile de pace. În plus, el a punctat că Uniunea Europeană nu are competențe când vine vorba de trimiterea de trupe, precizând că el s-ar fi abținut de la astfel de comentarii.
