În perioada 2008-2020, 50 de cadre militare ale Armatei Române, împreună cu familiile lor, și-au petrecut concediile de odihnă în Republica Populară Chineză, iar 20 de omologi chinezi au venit în România cu același scop. Informația a fost confirmată de MApN pentru „Independent news”, care a refuzat să ne dezvăluie numele beneficiarilor, din motive de GDPR. Vizitele reciproce au fost făcute în baza unui program derulat prin intermediul Comitetului Internațional de Legătură al Organismelor Sociale Militare (CLIMS). Col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare, spune că situația reprezintă o „vulnerabilitate majoră pentru securitatea națională a României”.
La data de 21 august 1999, oficiali din România și China au semnat, la București, „Acordul între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Republica Populară Chineză privind cooperarea în domeniul militar”.
Documentul a intrat în vigoare la 1 octombrie 1999 și prevedea la articolul 3, litera b) că „Părțile sunt de acord cu următoarele forme de cooperare: schimburi de vizite de bună intenție și pentru desfășurarea unor activități recreative ale unor delegații aparținând celor două armate”.
Cel care s-a ocupat de parafarea Acordului a fost Costin Mihalache (foto), fost consul în China. În anii ’90, Mihalache a lucrat la Întreprinderea de Comerț Exterior, la Ministerul Apărării Naționale (consilier relații externe și protocol), la Ministerul de Externe (prim-colaborator al ambasadorului și consul la Beijing). În august 2013 a fost numit co-președinte al comitetului consultativ România – China pentru lucrări de infrastructură de transport.
În mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă Costin Mihalache a fost numit şef al Cancelariei prim-ministrului, cu rang de ministru. Legăturile sale cu China sunt foarte puternice, după cum a scris G4Media.ro în 2019.
Fost absolvent al Facultății de Drept a Academiei de Poliție, Mihalache a început, în 1995, în China, studiul limbii și literaturii chineze la Universitatea de Limbă și Literatură Chineză din Beijing. Studiile din China s-au încheiat după patru ani cu o diplomă de atestare.
A fost membru în consiliul de conducere al Casei româno-chineze și consilier pentru relația cu China la Uniunea generală a industriașilor.
Potrivit informațiilor furnizate „Independent news” de către MApN, Acordul între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Republica Populară Chineză privind cooperarea în domeniul militar a fost suspendat în 2020, la 16 ani după intrarea României în NATO.
Sejururile organizate de gl. Zisu
Programul CLIMS a fost gestionat de gl. Cătălin- Ștefăniță Zisu, fostul șef al Comandamentului Logistic Întrunit (CLÎ), urmărit penal de DNA pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar legat de concesionarea de locuri de înhumare în Cimitirul Militar Ghencea III către rude sau persoane apropiate lui.
Potrivit col. Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare, avem de-a face cu o vulnerabilitate majoră la adresa securității naționale a României. El spune că printre cei care au beneficiat de concedii în China prin CLIMS nu au fost doar cadre MApN, ci și magistrați militari (procurori, judecători). Prin această metodă, gl. Zisu și-a fidelizat o rețea de relații apropiate, obținând astfel protecție în Justiția militară.
„Gl. Zisu personal negocia cu celelate țări. Armata României oferă baze și locații pentru refacere, odihnă, armatelor participante în CLIMS. Avem stațiuni la Mangalia, la Mamaia, la Neptun, la Miercurea Ciuc. Problema este că gl. Zisu a stabilit legături și cu armate non-NATO și non-UE. El a făcut toate diligențele pentru a lansa un program de schimb cu Armata Populară Chineză.
În 2008, când am obținut aceste informații, gl. Marian Hăpău, la acea vreme șeful DGIA (serviciul secret al Armatei Române- n.red.) mi-a transmis că nu eu gestionez protecția contrainformativă pe spațiul lui Zisu. Mi s-a spus să-l informez pe ofițerul de contrainformații militare care se ocupă de Comandamentul Logistic Întrunit, condus de Zisu. Practic, am fost oprit din a documenta acest caz.
Delegațiile din România mergeau și cu copiii, nevestele etc. Își plăteau sejururile, dar era mai ieftin decât dacă ar fi mers prin agenție. În China, erau preluați om cu om. Eu am aflat lucrurile acestea de la un general român care a fost într-o astfel de vacanță.
Gl. Zisu se apropia de ofițerii Armatei Române, îi ajuta cu nunta copiilor, cu botezurile sau alte evenimente, în spațiile Armatei, apoi îi invita să facă voiaje în China. Așa a procedat și cu generalul care mi-a povestit mie. I se apropia nunta fetei și a fost întrebat de gl. Zisu: „Nu ați vrea să faceți un voiaj în China?”.
Încă de la plecarea din România au fost preluați de reprezentanți ai Ambasadei Chinei, pentru că au mers să facă fotografii pentru vize etc. Datele de identificare ale turiștilor români, complete, au intrat fără nicio problemă în bazele de date ale chinezilor, ale serviciilor de informații și ale Armatei Chinei. Este vorba de datele ofițerilor și ale membrilor familiilor acestora: ocupația, locul de muncă, mediul relațional etc.
În China, unei delegații românești de 30 de persoane îi erau alocate minim 300 de persoane care se ocupau de oaspeți. Din toate punctele de vedere. Chinezii când te ajută, ei vor să găsească veriga slabă. Unde pot să acționeze. Ai nevoie doar de unul singur să-l atragi la colaborare, nu îți trebuie 10-20.
Probleme au fost și cu militarii chinezi care au venit în România și și-au petrecut concediile împreună cu ofițerii români, dar și cu ofițeri ai unor armate din țările membre NATO, care puteau fi vizați spre recrutare.
Gl. Zisu este răspunzător pentru relațiile nefirești cu partea chineză, potrivit legislației din domeniul securității naționale. Și a avut deschidere până la președintele României, Klaus Iohannis”, ne-a declarat col. Doru Paraschiv.
Critici din SUA pentru România
În iulie 2024, România a fost criticată de Comisia de politică externă a Senatului SUA pentru legăturile cu instituțiile chineze de învățământ militar și pentru cooperarea polițienească dintre cele două țări.
„NATO trebuie să precizeze că orice legături între membrii NATO și universitățile și instituțiile de învățământ chineze care au legături cu serviciile de securitate și informații ale Chinei sunt inacceptabile și vor duce la eliminarea anumitor privilegii NATO”, preciza raportul Comisiei întocmit de senatorul republican de Idaho, James E. Risch.
„Mai mult, academiile militare NATO nu ar trebui să aibă legături cu universitățile din Republica Populară Chineză sau alte instituții cu legături cu industria militară sau de apărare”, spunea raportul. Academiile militare ale unor națiuni NATO mențin parteneriate și legături cu instituțiile de învățământ chineze, remarca raportul citat.
„Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu din România are un acord oficial de cooperare cu Universitatea de Inginerie al Armatei PLA din Nanjing”, se arăta în raport. Tot așa cum Universitatea de Inginerie a Armatei chineze a avut aranjamente cu Academia Militară Regală Sandhurst din Marea Britanie și Academia Militară din SUA (West Point). Sandhurst a antrenat chiar și recruți militari chinezi.
MApN a răspuns că „niciuna dintre instituțiile militare de învățământ superior ale MApN nu a semnat, până în prezent, niciun acord de parteneriat cu nicio universitate de pe teritoriul RPC”.
Ministerul a punctat că „relațiile de colaborare dintre instituțiile militare de învățământ din România și R. P. Chineză s-au bazat doar pe schimbul de bune practici în domeniul managementului educațional, fără materializarea componentei politico-militare”.
Reprezentanții MApN au subliniat că schimburile de bune practici „au respectat legislația națională și internațională în vigoare, inclusiv politicile naționale, NATO și UE referitoare la relația cu R. P. Chineză și nu au implicat schimburi de informații clasificate și nici participarea la activități care ar fi putut compromite securitatea națională a României”.
