Discuțiile legate de rolul țărilor europene în asigurarea păcii în Ucraina avansează cu pași repezi, după ce inițial statele continentale au fost „lăsate pe din afara” negocierilor dintre SUA și Rusia. Între timp, Steven Witkoff, emisarul lui Trump care a negociat propunerea de pace cu Kiril Dmitriev (reprezentantul Kremlinului), se află în mijlocul unui scandal în urma dezvăluirii a unor stenograme de către presa americană.
O știre apărută pe Bloomberg a produs o adevărată consternare, atât în Statele Unite, cât și în Europa. Este vorba despre emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff, numit inițial doar pentru negocierile din Orientul Mijlociu, pentru ca mai apoi să devină de facto și emisarul pentru Rusia, în detrimentul generalului Keith Kellogg.
Conform stenogramelor publicate de Bloomberg, acesta îl sfătuia pe Iuri Ușakov, consilierul lui Vladimir Putin pe teme de politică externă, despre cum ar trebui președintele rus să îi vorbească omologului său de la Washington, pentru a reintra în grațiile sale, în urma eșecurilor precedente de a ajunge la un acord cu privire la războiul din Ucraina.
Președintele Donald Trump a sărit în apărarea lui Steve Witkoff, cel care, înainte să devină emisar al POTUS, era dezvoltator imobiliar, în încercarea de a potoli criticile care cer demisia negociatorului. Totodată, Kremlinul a oferit o reacție și a spus că totul este de fapt o tentativă de a „deraia” negocierile de pace.
Conform stenogramei, Witkoff a declarat, în timpul apelului telefonic, că este convins că Rusia, țara care a început războiul în Ucraina prin lansarea unei invazii pe scară largă în februarie 2022, „a dorit întotdeauna un acord de pace” și că „îi poartă cel mai profund respect președintelui Putin”.
Emisarul american l-a sfătuit pe Ușakov că Putin ar trebui să-l „măgulească” pe Trump în timpul unei viitoare convorbiri telefonice, lăudându-l în legătură cu armistițiul din Gaza și să-i spună „că îl respectă pentru că este un om al păcii și că ești pur și simplu bucuros să vadă că face exact acest lucru”.
Convorbirea telefonică dintre Trump și Putin a avut loc pe 16 octombrie a.c. Președintele american a catalogat-o ca fiind „foarte productivă” și pare să fi cântărit decisiv în decizia sa de a nu mai acorda Kievului rachete Tomahawk. De altfel, apelul a avut loc cu doar o zi înainte de a-l primi la Casa Albă pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Europa acționează
Lideri ai statelor europene au sugerat că trupele lor ar putea fi cantonate în Ucraina în decurs de o zi de la un ipotetic acord de pace cu Rusia. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, pentru postul de radio RTL, că o „forță de reasigurare” formată din trupe franceze, britanice sau turcești ar putea fi desfășurată pentru a securiza teritoriul ucrainean „în ziua în care va fi semnată pacea”.
„Avem aproximativ 20 de țări care au spus deja ce sunt pregătite contribuie în mod activ, fie în aer, fie pe uscat, fie pe mare,” a explicat acesta. Macron a vorbit pe larg despre rolul „Coaliției Voinței”, o alianță internațională a puterilor europene și ale Commonwealth-ului, care dorește să ajute Ucraina în diferite feluri, inclusiv prin furnizarea ajutorului militar esențial pentru supraviețuirea ca stat.
„Coaliția Voinței” a organizat, marți, o conferință online pentru a „pune cap la cap” următoarele mișcări în cazul în care negocierile de pace dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia se finalizează cu succes.
Puterile europene au repetat ideea că ar urma să apere Ucraina inclusiv cu „forță de reasigurare militară”, în cazul în care chiar se va ajunge la o formă de pace. Posibilitatea unei încetări a focului a dus la situația actuală, în care Coaliția lucrează pentru a oferi noi informații și idei cu privire la planul său.
„În următoarele zile, vom stabili contribuțiile fiecărei părți și vom finaliza aceste garanții de securitate,” a declarat Macron, după întâlnirea de marți a coaliției. „Acest lucru este esențial pentru ucraineni și este esențial pentru negocierea unei păci credibile, respectiv pentru menținerea presiunii asupra Rusiei.”
Afirmațiile președintelui francez au fost reîntărite de cele al prim-ministrului britanic, Keir Starmer, care a discutat, de asemenea, despre nevoia de a trimite „forțe de reasigurare militară”.
„Ar trebui să ne continuăm efortul de pregătire a unor garanții de securitate robuste, așa cum a spus Emmanuel (n.r. Macron). Acesta este scopul principal din spatele acestei Coaliții, iar garanțiile de securitate sunt un element important al proiectului de pace al Statelor Unite”, a mai spus el.
„Ucraina are nevoie de o garanție reală că Rusia nu poate reveni în viitor”, a continuat Starmer. „Așadar, atunci când spunem pace, trebuie să fie o pace durabilă. Acest lucru nu se va întâmpla dacă nu avem garanții de securitate robuste.”
Turcia, implicată și ea
În luna august, un oficial de la Ankara a declarat pentru Reuters, sub rezerva anonimatului, că țara sa nu exclude să participe la eforturile „Coaliției Voinței”, dar este nevoie să existe o încetare a focului și totodată contingentul turc să aibă un mandat clar.
Deși este membră NATO și parte a „Coaliției Voinței”, Turcia a încercat să aibă o poziție relativ echilibrată între părțile beligerante, dorind a-și asuma chiar un rol de mediator între Kiev și Moscova.
Pe de o parte, Turcia a oferit inclusiv ajutor militar Ucrainei, precum celebrele drone „Bayraktar TB2”, declarându-și totodată susținerea pentru integritatea teritorială a țării invadate, dar chiar și aderarea ei la NATO. Chiar și așa, Ankara a evitat să impună sancțiuni Rusiei, continuând să cumpere un volum considerabil de gaz natural din acea țară.
Vladimir Putin și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, au vorbit luni la telefon. Conform unui comunicat oficial, liderul de la Ankara și-a reiterat disponibilitatea de a media o pace „justă și durabilă” între Rusia și Ucraina.
Presa din Turcia a vorbit inclusiv despre varianta ca Erdoğan să fi încercat o „renaștere” a „Acordului cerealelor”, inițiativă intermediată în trecut de Ankara, care a asigurat tranzitul cerealelor ucrainene în Marea Neagră.
În orice caz, președintele Emmanuel Macron a spus clar, ieri, că inclusiv trupele turcești ar putea fi detașate în Ucraina, odată cu trimiterea de efective militare de către „Coaliția Voinței”.
