După victoria surprinzătoare din 2016, Donald Trump se impune din nou în cursa pentru „Casa Albă”, de data aceasta într-o manieră și mai clară. Republicanul este pe cale să ia 312 din cei 538 de delegați ai Colegiului electoral.
Mai mult, candidatul dreptei are șanse reale să câștige și votul popular, ceea ce ar fi doar a doua dată în ultimii 24 când Partidul Republican (GOP) ar reuși această performanță. George W. Bush a fost ultimul conservator care să o facă, în 2004, după ce în 2000 a câștigat cursa prezidențială fără să ia majoritatea voturilor populației.
„Was the economy, stupid!”
Primul semn negativ pentru democrați în seara alegerilor a venit odată cu exit-poll-ul CNN, prezentat înainte să înceapă numărătoarea de voturi.
Acolo, peste două treimi din respondenți au indicat că economia se află într-o stare proastă. Vorba lui James Carville, strategul democrat (care de data aceasta s-a înșelat în privința victoriei lui Harris): „It’s the economy, stupid!”.
Anume, indiferent de temele majore în funcție de contextul alegerilor, situația financiară a votanților va juca un rol important în determinarea preferințelor politice. Era clar că vice-președinta Kamala Harris „înoată contra curentului”, moștenind „zestrea” actualei administrații, din care face parte.
Unde nu a greșit însă James Carville a fost legat de felul cum vor vota „swing states”, anume că, de regulă, ele toate ajung să fie câștigate în cele din urmă de același candidat.
Rând, pe rând, Donald Trump a preluat conducerea în fiecare stat-cheie. În patru din ele: Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin, deja a fost declarat câștigător. Iar în celelalte trei, conduce și are șanse foarte mari să fie tot el triumfător, anume în Michigan, Arizona și Nevada.
Oricum, chiar dacă printr-un miracol, Harris ar câștiga în cele trei din urmă, republicanul tot are suficiente mandate în „colegiul electoral” pentru a deveni iar președinte.
Rezultatele finale potențiale, dacă trendurile actuale se mențin
Kamala Harris, cu albastru. Donald Trump, cu roșu. Sursa: 270towin.com
Marjele obținute de candidații republicani și democrați segmentate pe categorii de etnie și educație
Sursă: CNN
Deși Kamala Harris a reușit într-adevăr să obțină scoruri mai bune în rândul albilor, atât cei cu studii superioare, cât și cei fără (devenind primul candidat democrat care triumfă în rândul bărbaților albi absolvenți de facultate în ultimii 72 de ani), fosta senatoare a pierdut o proporție semnificativă de votanți non-albi.
Aceste câștiguri ale lui Trump în rândul minoritarilor au și fost una din cheile succesului său. Inclusiv în rândul non-albilor cu diplomă universitară, unul dinte cele mai dominante segmente electorale ale democraților în trecut. De altfel, așa se și explică cum republicanul a reușit să obține scoruri mai bune în județe „universitare”, despre care am vorbit și eu în analizele mele precum Wake sau Durham în Carolina de Nord, Northampton în Pennsylvania, Washtenaw sau Ingham în Michigan și Dane în Wisconsin.
Grafică actualizată cu scorurile obținute în rândul celor trei mari etnii din SUA de către candidații celor două mari partide la ultimele alegeri, segmentate pe sex. Sursă: CNN
Trump a câștigat votul hispanicilor
Cu privire la alegătorii negrii, Harris a nu a înregistrat vreun regres semnificativ, ba chiar cu femeile afro-americane a reușit să aibă o marjă mai bună decât Biden acum patru ani.
Dezastrul a venit însă în rândul hispanicilor, peste 12% din electorat la alegerile de ieri. Au existat numeroase sondaje făcute înaintea alegerile în care latino-americanii își exprimau preferința pentru Trump într-o proporție mult mai mare decât la ultimele două cicluri prezidențiale.
Iată că ele s-au confirmat, iar republicanul chiar a luat 45% din totalul votului „latino”, câștigând în rândul bărbaților cu zece procente.
Apropo de borne, câștigătorul de anul acesta l-a depășit la acest capitol pe George W. Bush, cel care deținea recordul precedent al GOP cu acest electorat (44% în 2004).
Primul șoc care confirma ipoteza exprimată în măsurători a fost exit-poll-ul CNN din cele trei state „rust belt”. Acolo, republicanul era dat cu 60% din votul hispanic în Michigan și peste 40% în Pennsylvania. Nici prezentatorilor nu le venea să creadă ceea ce văd. E drept, însă, că populația hispanică din statele respective este de doar 6%, dar impactul s-a resimțit mult mai puternic în alte locuri.
ANALIZĂ INTERNATIONAL AFFAIRS ROMANIA
În Florida, statul unde are reședința Trump, trendul era unul favorabil dreptei încă de acum patru ani. Însă, ce s-a întâmplat azi-noapte, a fost chiar și mai mult decât ceea ce spera tabăra viitorului președinte.
Interesant este profilul aparte al hispanicilor din Florida, mulți dintre ei refugiați din calea socialismului. Ei bine, odată cu adoptarea „progresismului” de către democrați, aceștia s-au reorientat în mare parte către GOP.
Florida oricum nu era așteptată să fie „albastră”, dar ca republicanii să câștige aici cu peste 13% a fost un șoc totuși. Din anii 80 nu au mai obținut o asemenea victorie în „statul însorit”.
Pentru mine, au fost două momente ale serii care mi-au arătat că democrații nu vor câștiga, până la finalizarea numărătorii în „swing states”. Primul a fost rezultatul acesta din Florida, care a venit mult mai repede decât restul țării și s-a văzut dominația roșie mult mai pregnantă decât se pronosticase.
Al doilea a fost numărătoarea din Virginia, un stat unde Biden s-a impus cu 10% acum patru ani, de pe care Trump încă îl conducea cu 60% din voturi numărate. Faptul că formațiunea de stânga s-a chinuit așa de mult să îl câștige, de asemenea prevestea ceea ce urma să vină.
Victorie categorică în Florida…
Florida a fost adjudecată cu atâta ușurință datorită acestor hispanici. Se confirmă ipoteza prin analiza zonele statului cu mare o populație latino-americană. Spre exemplu, în sudul statului, în județul Miami-Dade, unde se și află celebra metropolă, Trump a câștigat cu 11% (Hillary Clinton în 2016 a avut o marjă de aproape +30%).
Și în alte județe cu mulți hispanici din Florida, „The Donald” a câștigat, precum în Monroe, Hillsborough (unde se află Tampa), sau Pinellas, fiind și aici observabilă o marjă mult mai bună pentru el decât în trecut.
…și în Texas
Un alt stat unde a „strălucit” a fost Texas. Acolo ponderea „latino” este chiar și mai mare, aproape 40%. Am vorbit într-o analiză precedentă despre pericolul „existențial” pentru formațiunea de dreapta, anume pierderea Texasului.
După ce Trump a luat statul ieri cu o diferență de 14% (în 2020 a fost doar 5,5%), la ora actuală, nu se mai poate vorbi despre acesta ca virând iminent spre democrați.
Republicanii își consolidează „fortăreața” lor, „The lone star state”. Este una dintre marile performanțe ale serii pentru ei, deși nu s-a discutat despre ea. Sudul și estul statului „pur și simplu” s-au înroșit. Zonele acestea formau „baza” electoratului democrat, fiind vorba de zonele locuite preponderent de hispanici. Ei bine, fieful lor local „s-a evaporat”.
Putem continua și cu Arizona și Nevada, două „swing states” unde aproape o treime din populație este hispanică. În Arizona, Trump pare că va recuceri Maricopa, cel mai mare județ al statului, unde trăiesc și majoritatea etnicilor „latino”.
Și în Nevada, Trump îi suflă în ceafă lui Harris în județul „Clark”, unde este aproape la egalitate cu ea. Acesta este locul unde se află Las Vegas, iar acolo trăiește peste 70% din populația statului, inclusiv mulți hispanici.
Pentru a avea o referință, Biden a câștigat acolo cu aproape 10% acum patru ani, este o realiniere clară. Și în orașul New York, unde de altfel s-a și născut Trump și a trăit atâția ani, în sectoarele cu cele mai mari ponderi ale populației latino-americane, Bronx, Brooklyn sau Queens, s-a putut observa un progres de aproape 10% procente al lui Donald Trump. Deci, realinierea hispanică a fost vizibilă în toată țara.
Este un segment electoral „pestriț”, fiind vorba atât de sud-americani, central-americani, dar și cei veniți din Caraibe. Majoritatea sunt mexicani, dar depinde de la un stat la altul. În general, indiferent de ce regiuni ai țării aparțin, latino-americanii au avut mult de suferit de pe urma inflației din ultimii ani. Acesta a fost unul din argumentele principale în favoarea lui Trump, gestionarea mai bună a economiei. Dar nu a fost singurul.
În statele de la graniță, imigrația ilegală a fost o temă foarte importantă. Iar chiar dacă Trump a promis deportări în masă, vedem că hispanicii l-au preferat pe el și datorită faptului că e perceput ca fiind mai capabil să gestioneze problema mai bine, în ochii lor. Totodată, electoratul „latino” este în mare pare parte catolic. O bună parte din el are o abordare conservatoare în legătură cu anumite teme sociale, precum „transgenderii” în sporturi, dar nu numai. În general, faptul că democrații devin și mai de stânga, îi alienează pe respectivii alegători. Este și aceasta o explicație.
Grafică cu felul în care s-a votat, în funcție de mediul în care trăiesc alegători, la ultimele trei alegeri. Sursă: CNN
Electoratul din suburbii
Am tot insistat, poate chiar obsesiv, pe mediul suburban, în analizele mele. Iată că și la aceste alegeri, el s-a dovedit a fi crucial. În total, 51% din americani trăiesc în suburbii, în timp ce 30% în orașe, iar restul de 19% în mediul rural.
De regulă, candidatul care câștiga suburbiile este și cel care triumfă în acele alegeri, mai ales dacă le ia pe cele din „swing states”. Ei bine, Trump a reușit să oprească „hemoragia” sa de la ultimele alegeri și chiar a redobândit anumiți votanți ai acestui segment crucial.
În Nevada și Arizona, revin la județele anterior menționate. Și-a îmbunătățit scorul în Maricopa, respectiv Clark, și datorită prestației mai bune în suburbii.
În Michigan, atât în județele Oakland, Kent dar mai ales în Macomb (aici aproape că și-a dublat marja victoriei), republicanul a obținut scoruri mai bune.
La est, în Pennsylvania, suburbiile Philadelphiei au fost un alt loc unde Trump a progresat față de ultimele alegeri. Atât, în Chester, Montgomery, dar și Delaware, (suburbiile mai prospere), candidatul GOP a avut un ecart mai bun.
Dar faptul că a reușit să câștige județul Bucks, care la fel ca Macomb în Michigan, este locuit preponderent de „blue-collars”, a fost „cireașa de pe tort” în privința acelei micro-regiuni.
Și în Carolina de Nord, a reușit atât în Mecklenburg (Charlotte), dar și Guilford (Greensboro), să recâștige votanți suburbani.
În Georgia, a avut o prestația mixtă în suburbiile Atlantei, dar oricum, suficient de bună încât să fie declarat câștigătorul statului încă din seara alegerilor. Chiar și așa, acolo unde Harris a făcut progrese, în împrejurimea Atlantei, ele nu au fost la fel de mari ca cele făcute de Biden, sau Clinton.
Wisconsin va fi probabil statul unde Trump va câștiga cu cea mai mică marjă. Din nou, se anunță o diferență mai mică decât un procent (la fel ca în 2016 și 2020).
Culmea, deși suburbiile lu Milwaukee rămân cele mai „roșii” dintre toate marile orașe ale celor șapte state cheie, democrații au reușit aici totuși să mențină un trend ascendent. Poate tocmai faptul că nu a reușit în Milwaukee să redobândească atât de mulți „suburbanites” a și dus la această marjă mai mică.
Electoratul din mediul rural
Esențial pentru liderul republican în surmontarea diferențelor de acum patru ani în „swing states” a fost „zdrobirea” democraților în mediul rural. Un segment de votanți ce părea că fusese maximizat deja de Trump, iată că a reușit să ia și mai mult din „electoratul de la țară”. Cu siguranță, aici și mesajul economic l-a ajutat, tarifele pe care el le-a promis să le introducă asupra importurilor fiind pe placul fermierilor.
Republicani au câștigat și la Senat, iar la Camera Reprezentanților încă se numără voturile.
La ora actuală, GOP are 52 de mandate adjudecate în Senat, dar poate ajunge chiar la 53, sau 54, dacă vor câștiga cursele din Pennsylvania sau Nevada. Totuși, nu este clar încă dacă au suficiente voturi pentru a rămâne pe primul loc.
De asemenea, și în Arizona, Wisconsin, sau Michigan, rămân cu șanse încă, deoarece nu s-a terminat numărătoarea. Cu toate acestea, democrații probabil vor triumfa acolo.
În cursa pentru Camera Reprezentanților, încă nu se știe care dintre partide va forma majoritatea în viitorul „Congres”. Există încă circumscripții din Maine, New York, Maryland, Carolina de Nord, Ohio, Pennsylvania, Wisconsin, Iowa, Nebraska, Louisiana, Colorado, Arizona, Nevada, Oregon, Washington, Alaska, dar și în California (acolo chiar cele mai multe), ale căror soartă nu a fost determinată încă. Oricum, suflul lui Donald Trump s-a simțit și în aceste curse, mai mulți candidați republicani profitând de prezența lui pe buletinele de vot pentru a capta și ei sprijin suplimentar.
Am asistat la niște alegeri spectaculoase. La fel ca în anii trecuți, am avut parte de surprize. Aceasta pare să fie singura certitudine, inclusiv pentru viitor. Impactul și rezultatele curselor de anul acesta va continua să fie studiat și discutat în perioada următoare, pe măsură ce aflam mai multe informații. Inclusiv eu voi mai face analize țintite pe anumite aspecte specifice, pe viitor. Momentan, la cald, acestea sunt concluziile mele.
