Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat candidatura la șefia NATO. O inițiativ care dă peste cap cutumele euro- atlantice. Niciodată în istoria Alianței nu s-a pomenit ca o țară să primească funcția de Secretar General, după ce a avut-o pe cea de Secretar General Adjunct.
Ori aceasta ar fi situația României, care are deja un reprezentant pe poziția nr. 2: pe Mircea Geoană.
La momentul anunțării candidaturii, președintele a insistat că face asta pentru România. „ Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.
Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.”
O fi și interesul României la mijloc, dar, cel mai probabil, este vorba și de un calcul personal. Președintele joacă pe scena internațională pentru țară (poziția României în NATO este valorizată), dar și pentru că, cel mai probabil, își dorește o funcție la nivel internațional, după ce își va încheia mandatul la Cotroceni. Vorba aceea, o vilă de protocol, în care RA-APPS investește milioane de euro doar în renovare nu poate fi asortată decât cu o funcție la vârful NATO.
Aceste negocieri sunt menite de a-i oferi lui Klaus Iohannis anvergura internațională necesară pentru a obține o astfel de funcție. După ce ai ocupat cea mai înaltă funcție în țara ta, doar o demnitate în străinătate poate reprezenta o promovare.
Nu este foarte clar ce funcție va obține Klaus Iohannis. Președintele a încercat la Uniunea Europeană, a bătut aceleași apropouri că Europa de Est merită recunoaștere, dar fără succes.
În UE calculele hârtiei sunt mult mai complicate. Pentru a ajunge președinte al Consiliului European, Klaus Iohannis ar trebui să fie al doilea om influent în PPE, după Ursula von der Leyen. Cam greu. În ciuda faptului că Iohannis este bine văzut de partenerii externi ai României, șansele sale de a obține un mandat de președinte al Consiliului European tind către zero.
În aceste condiții, Klaus Iohannis și-a îndreptat atenția către NATO. Și aici șansele să obțină poziția de Secretar General sunt extrem de reduse. Mark Rutte este susținut de marile puteri din NATO: SUA, Marea Britanie, Germania și Franța.
E foarte posibil ca președintele Klaus Iohannis să vrea să-l ajute pe Nicolae Ciucă să-i devină succesor la Palatul Cotroceni. Este de notorietate faptul că vrea să-l impună PSD-ului drept candidat. Când îți anunți candidatura la șefia NATO, lansezi în opinia publică profilul președintelui „milităros”. Ori Nicolae Ciucă este general și se potrivește acestui profil. Mișcarea este cu două tăișuri. Dacă transmiți că vrei la NATO, după ce ai fost președinte al României, în mod cert și reciproca este valabilă.
Foto: Ziua de Constanța
