Serviciile secrete militare ruse sunt trase la răspundere pentru încercarea de destabilizare a situației din România prin orchestrarea unor proteste în masă în sprijinul candidatului pro-rus la președinție Călin Georgescu, se arată într-o analiză a think- tank-ului american Robert Lansing Institute.
Revolte în București după ce Biroul Electoral Central a respins candidatura lui Călin Georgescu la președinție. Printre dovezile care implică serviciile secrete militare ruse se numără legătura lui Georgescu cu mercenarul Horatiu Potra, care are legături cu personaje asociate cu influența rusă.
În septembrie 2024, Potra a zburat de la Moscova la Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost conectat cu „PMC Wagner”.
Pe lângă Potra, în cercul lui Georgescu se afla Marin Burcă, un fost luptător al Legiunii Străine care a colaborat cu mișcări neo-naționaliste și a lansat o afacere comună cu Dorina Mihai. Mihai a menținut contacte cu personal militar cecen, inclusiv cu generalul Zamid Alievich Chalai, comandantul forțelor speciale ale Ministerului de Interne cecen – o legătură indirectă cu Ramzan Kadyrov. Ea a postat fotografii cu soldați ruși, inclusiv cu cei care au luptat în luptele pentru Mariupol în 2022.
Dorina Mihai a vizitat în mod repetat Cecenia și a fost văzută recent în Dubai alături de forțele speciale cecene. De asemenea, ea l-a lăudat public pe Vladimir Putin pe social media.
Parchetul român a desfășurat o operațiune de amploare vizând anturajul lui Georgescu. Organele de aplicare a legii au efectuat 47 de percheziții în cinci județe, investigând 27 de persoane.
Gruparea lui Potra este suspectată de înființarea unei organizații cu caracteristici fasciste, rasiste și xenofobe, precum și de diseminarea ideilor și doctrinelor care promovează astfel de opinii în sfera publică. Aceștia au utilizat în mod activ rețelele de socializare pentru a recruta persoane care împărtășesc aceleași idei – o practică care se aliniază metodelor serviciilor de informații militare ruse pentru identificarea și recrutarea agenților după februarie 2022.
Citește și:
La 6 martie, șase persoane din România au fost arestate sub suspiciunea de pregătire a unei lovituri de stat și trădare. Acestea au menținut contacte cu agenți dintr-un stat străin, inclusiv în Rusia, unde au călătorit de mai multe ori pentru a discuta despre planurile lor de preluare a puterii. Ministerul român al Afacerilor Externe a decis expulzarea din țară a doi diplomați ruși – atașatul militar, aerian și naval al Federației Ruse la București, precum și adjunctul acestuia, ca spioni Mil intel.
Grupul intenționa să retragă România din NATO, să adopte o nouă constituție, să schimbe simbolurile statului, să dizolve partidele politice existente și să creeze un nou guvern format din susținătorii lor. Obiectivul strategic al rușilor este de a slăbi NATO și de a expulza Alianța din regiunea Mării Negre.
Mai mulți indicatori sugerează o posibilă influență rusă în protestele în masă din România:
Campanii coordonate de dezinformare
Cercetătorii au identificat operațiuni pe rețelele de socializare care răspândesc narațiuni care fac ecou tacticilor cunoscute de propagandă rusească.
Aceste campanii promovează adesea mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, care pot contribui la mobilizarea mișcărilor de protest.
Analiza amprentei digitale
Studiile privind activitatea online în timpul evenimentelor de protest au evidențiat rețele de roboți și conturi coordonate. Comportamentul acestora și modelele de mesaje seamănă cu cele observate în alte operațiuni de influență rusești în Europa de Est.
Evaluări ale serviciilor de informații
Agențiile de informații occidentale au avertizat că Rusia utilizează războiul hibrid – inclusiv dezinformarea secretă- pentru a destabiliza națiunile europene. Deși detaliile sunt de obicei clasificate, aceste evaluări indică faptul că astfel de tactici au fost utilizate în România.
Tactici comparative
Analiștii remarcă faptul că metodele observate în România prezintă similitudini cu operațiunile din alte țări învecinate în care implicarea Rusiei este mai clar documentată, sugerând o strategie regională mai amplă.
Preocupări interne
Oficialii și experții români și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea propagandei online cu finanțare străină, observând că astfel de eforturi par să vizeze influențarea opiniei publice și incitarea la tulburări.
Împreună, acești indicatori indică un model în concordanță cu tacticile hibride rusești menite să semene discordie și să submineze coeziunea occidentală.
Cu toate acestea, amploarea exactă a implicării directe a Rusiei rămâne dificil de verificat doar prin intermediul dovezilor din surse deschise.
Interesul Rusiei în destabilizarea României poate fi înțeles prin mai multe perspective strategice și geopolitice
Subminarea unității NATO și UE
România este un membru-cheie al NATO și al Uniunii Europene. Destabilizarea României poate slăbi coeziunea și eficacitatea acestor alianțe, pe care Rusia le consideră contragreutăți majore ale influenței sale în Europa de Est.
Războiul hibrid și operațiunile de influență
Rusia folosește de mult timp tactici de război hibrid – combinând dezinformarea, operațiunile cibernetice și interferența politică secretă – pentru a semăna discordie în țările vecine. Destabilizarea contribuie la crearea unor diviziuni interne care pot fi exploatate pentru a eroda încrederea publică în instituțiile democratice.
Legătură geopolitică
Prin încurajarea instabilității în România, Rusia urmărește să creeze un mediu de securitate mai favorabil în vecinătatea sa. Acest lucru ar putea limita capacitatea puterilor occidentale de a-și proiecta influența în regiune și ar putea deschide calea pentru o prezență sau o influență sporită a Rusiei.
Exploatarea sentimentelor naționaliste și populiste
Campaniile de dezinformare susținute de Rusia amplifică adesea diviziunile sociale existente, inclusiv sentimentele naționaliste și populiste. Acest lucru poate duce la polarizare politică, îngreunând sarcina guvernului de a menține un front unit împotriva presiunilor externe.
Destabilizarea flancului estic
O Românie destabilizată ar putea acționa ca o „supapă de presiune” pentru eforturile Rusiei de a destabiliza regiunea extinsă a Europei de Est. Acest lucru ar complica și mai mult peisajul de securitate pentru NATO, reducând efectul de descurajare de-a lungul frontierei de vest a Rusiei.
În general, interesul Rusiei pentru destabilizarea României se aliniază strategiei sale mai ample de a slăbi alianțele occidentale, de a perturba stabilitatea politică a statelor vecine și de a-și spori propria manevrabilitate strategică în regiune. Slăbirea României ar priva Moldova de sprijinul UE și NATO, permițând Kremlinului să desfășoare operațiuni mai radicale împotriva Chișinăului.
Anterior, am remarcat implicarea senatorului român Șoșoacă în serviciile de informații militare rusești. De asemenea, Kremlinul intenționa să îi propună candidatura la viitoarele alegeri prezidențiale.
Călin Georgescu se teme să fie etichetat drept politician pro-rus din mai multe motive interconectate:
Viabilitatea electorală
În România, sentimentul public a devenit tot mai precaut față de influența rusă, în special în lumina evenimentelor geopolitice recente din Ucraina și a tensiunilor istorice de lungă durată. A fi perceput ca pro-rus ar putea îndepărta alegătorii care favorizează legături puternice cu Occidentul, subminând astfel perspectivele sale electorale.
Preocupări legate de securitatea națională
Mulți români privesc Rusia cu suspiciune din cauza acțiunilor sale din trecut și a politicilor regionale actuale. O poziție pro-rusă poate ridica semne de întrebare cu privire la angajamentul unui candidat față de securitatea națională și suveranitatea României, în special în rândul unui public care acordă prioritate alianțelor de apărare puternice precum NATO.
Credibilitate politică
În climatul politic actual, alinierea la interesele Rusiei poate afecta credibilitatea unui politician. Aceasta poate duce la acuzații de interferență străină sau coluziune, ceea ce poate eroda încrederea în rândul alegătorilor și în cadrul instituției politice în general.
Relațiile internaționale
Politica externă a României este strâns aliniată cu UE și NATO. O reputație pro-rusă poate tensiona relațiile cu acești aliați-cheie, putând afecta atât sprijinul diplomatic, cât și cooperarea economică, care sunt vitale pentru viitorul României.
În general, îngrijorarea este că o etichetă pro-rusă nu numai că i-ar împiedica ambițiile politice interne, dar ar pune în pericol și alinierea strategică a României la instituțiile occidentale, o poziție care a fost esențială pentru identitatea țării după Războiul Rece.
