Activitatea Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a stârnit suspiciuni în cadrul Comisiei Europene, al Parlamentului European și al altor instituții ale UE.
Aceste instituții au contestat estimările ridicate ale lui Kovesi privind fraudele, acuzând-o că a folosit criterii diferite, scrie platforma independentă de investigații „Follow the money” în preambulul unui interviu cu Kovesi..
Laura Codruța Kovesi a cerut un buget mai mare pentru a lupta împotriva grupurilor de crimă organizată, care se hrănesc din furtul fondurilor UE.
EPPO a început să investigheze și să urmărească penal fraudele cu fonduri UE în iunie 2021. Sute de cazuri sunt investigate, inclusiv cazuri legate de fonduri UE utilizate în statele membre, sub formă de subvenții agricole și de granturi din PNRR, precum și infracțiuni care implică fonduri UE, inclusiv fraude vamale și fraude în materie de TVA.
Potrivit raportului său anual publicat recent, Parchetul European (EPPO) a deschis 1.371 de noi anchete numai în 2023, cu prejudicii estimate la nu mai puțin de 12,3 miliarde de euro.
EPPO are sediul central în Luxemburg, dar are birouri în alte 21 de țări participante și, deși EPPO își intensifică activitățile, numărul cazurilor care ajung în etapa următoare – 139 de cazuri urmărite penal și 48 de condamnări în 2023– rămâne mic. Cu toate acestea, cifrele transmit un mesaj clar.
Biografie
Laura Kevesi, procurorul-șef al Parchetului European, a demonstrat că nu se teme să lupte împotriva nedreptății și a corupției, până la cele mai înalte niveluri de la Bruxelles și din capitalele UE. De la înființarea Parchetului European, în urmă cu doar câțiva ani, ea a stârnit o mare vâlvă.
Kovesi, în vârstă de 50 de ani, este obișnuită să se confrunte cu rezistența: între2013 și 2018 a fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, unde a condus represiunea împotriva elitei corupte a țării(…) La vârsta de 33 de ani, ea a devenit prima femeie procuror general al României. Un deceniu mai târziu, în 2019, țările UE au numit-o primul procuror-șef al Europei’, explică „Follow the money”.
Întrebată dacă a fost surprinsă de numărul impresionant de cazuri de fraudă și corupție, Kovesi a negat, explicând că EPPO a fost subfinanțată încă de la început.
„Când am fost numită, estimarea era că EPPO ar trebui să înceapă cu 30 de persoane şi un buget de aproximativ 8 milioane de euro. Eu am spus că acest lucru nu este posibil. Ce vrem să facem? Vrem să avem o instituţie <<frumoasă>> a UE doar pentru a spune că o avem, sau vrem să fim serioşi şi să construim o instituţie foarte puternică, independentă şi eficientă? Estimarea bugetului s-a bazat pe statistici care nu au fost cu adevărat realiste. S-a spus că vom avea în jur de 200-300 de cazuri pe an pentru toate statele membre ale UE. Dar la parchetul specializat din România am avut în jur de 1.500 de cazuri pe an de fraude legate de UE. Aşadar, pentru mine, era clar că estimarea era greşită. Am spus că vom avea în jur de 2.000 de investigaţii anual”, a punctat Kovesi.
Comisia Europeană respinge cifrele lui Kovesi
Aceste cifre sunt mult mai mari decât cele notificate de Comisie în trecut. Kovesi a trimis o scrisoare directorului general al Comisiei pe această temă. Cu toatea cestea, într-un răspuns „Follow the Money” datat 4 ianuarie 2024, Comisia a contestat cifrele procurorului-șef și a declarat că aceasta folosește criterii diferite pentru diferite țări.
Întrebată cum explicăa ceastă diferență, Kovesi a răspuns că, înainte de înființarea EPPO, erau disponibile doar statisticile Comisiei.
„Acum, avem 42 de birouri în 22 de state membre şi principala noastră competenţă este de a face aceste investigaţii şi de a estima daunele. Avem directive interne clare pentru a ne asigura că toţi procurorii noştri respectă aceleaşi reguli. Aşadar, ceea ce aş spune este: nu omorâţi mesagerul. După trei ani de operaţiuni, am văzut că întreaga arhitectură care a fost pusă în aplicare pentru a preveni frauda şi pentru a recupera banii poate fi îmbunătăţită. EPPO nu poate face acest lucru. Recuperarea banilor este responsabilitatea Comisiei şi a autorităţilor naţionale. Întregul motiv pentru care am trimis scrisoarea noastră către Comisie a fost acela de a sublinia faptul că există posibilitatea de a recupera mai mulţi bani. În acest sens, ar trebui să fie mulţumiţi că am trimis acea scrisoare”, este replica lui Kovesi.
