Momentul vizitei nu a fost o coincidență. Chiar în ziua în care autoritățile din Găgăuzia și cele de la Chișinău se aflau în pragul unui compromis electoral, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, a apărut discret la Comrat, fără niciun anunț public, fără acces pentru presa locală și fără nicio explicație oficială.
Redacția Deschide.MD a obținut imagini de la întâlnire. Acestea confirmă că Ozerov a fost primit de bașkanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, însoțit de câțiva deputați ai Adunării Populare și de membri ai Comitetului Executiv de la Comrat.
Ce s-a discutat, și cine a avut acces
La eveniment nu a fost invitată presa locală. Singurele camere prezente aparțineau jurnaliștilor afiliați grupării criminale Șor, detaliu care spune mai mult decât orice declarație oficială despre natura vizitei și despre cine a orchestrat-o.
În fața ambasadorului rus, Uzun a ales limbajul plângerii politice: „Ne exprimăm recunoștința pentru că ați venit să susțineți autonomia găgăuză. Suntem întotdeauna bucuroși să vă primim, întotdeauna suntem bucuroși să discutăm despre subiectele stringente. Cred că, deși citiți în mass-media despre ceea ce se întâmplă, cunoașteți că sunt puse presiuni mari pe autonomia găgăuză.”
La finalul discuțiilor, Ozerov și Uzun au plecat împreună spre localitatea Baurci, din interiorul autonomiei.
Ce document a deranjat Moscova
Cu câteva ore înainte de sosirea ambasadorului rus, deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei, Uzun și activiști locali discutaseră un document de compromis privind organizarea alegerilor în autonomie, rezultatul negocierilor purtate cu Chișinăul.
Documentul prevede desfășurarea scrutinului conform legislației găgăuze, în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale, și recunoașterea echivalenței dintre denumirile organelor electorale locale și cele naționale. Un text tehnic, aparent neutru, dar cu mize politice enorme.
Nu toți l-au primit cu brațele deschise, astfel, Mihail Vlah și Ilia Uzun au acuzat Chișinăul că urmărește să controleze viitoarele alegeri și să erodeze progresiv autonomia prin mecanisme de verificare a candidaților.
Pe de altă parte, vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, s-a pronunțat pentru dialog, argumentând că Găgăuzia nu dispune de suficient sprijin extern pentru o confruntare directă cu autoritățile centrale și că inclusiv Turcia, partener tradițional al gagauzilor, recomandă negocierea cu Chișinăul.
Moscova nu vrea normalizare
Mesajul vizitei lui Ozerov este lipsit de ambiguitate, astfel, Rusia nu are interes ca relațiile dintre Chișinău și Comrat să se stabilizeze, cu atât mai puțin în preajma unor alegeri. O Găgăuzie în conflict permanent cu autoritățile centrale servește Moscovei ca pârghie de presiune permanentă asupra Republicii Moldova.
Rusia aplică de decenii aceeași strategie a „conflictelor înghețate” pentru a menține fostele republici sovietice în dependență și instabilitate. Transnistria este cazul cel mai cunoscut, o regiune separatistă susținută militar și economic de Moscova din 1992, folosită constant ca instrument de presiune asupra Chișinăului ori de câte ori Moldova s-a orientat spre Occident.
Găgăuzia nu are trupe rusești pe teritoriul său, dar are ceva la fel de eficient în logica Kremlinului, o elită politică locală receptivă la mesajele și resursele venite de la Moscova.
Rețeaua Șor, retrasă doar pe hârtie
Toamna trecută, Ilan Șor, condamnat în Moldova și fugar în Israel, anunțase public că se retrage din politica moldovenească și că își oprește finanțările. Vizita lui Ozerov demonstrează că această retragere a fost, cel mai probabil, o manevră tactică, iar rețeaua construită de Șor în Găgăuzia continuă să funcționeze, să deschidă uși și să controleze accesul la informație.
Ce urmează
Compromisul electoral dintre Chișinău și Comrat rămâne în așteptare. Vizita ambasadorului rus a venit exact la momentul potrivit pentru a alimenta tensiunile interne din Găgăuzia și pentru a-i descuraja pe cei dispuși să semneze un acord. Dacă presiunea Moscovei va funcționa, alegerile din provincia autonomă vor deveni din nou un subiect de blocaj politic, exact ce-și dorește Kremlinul.
Întrebarea care rămâne deschisă este câți dintre oficialii găgăuzi care au ales dialogul cu Chișinăul vor rezista presiunii venite acum, direct, prin trimisul lui Putin.


















