Barometrul socio-politic realizat de IMAS Moldova în perioada martie – aprilie 2026, la comanda „Independent news”, relevă nemulțumire economică profundă la nivelul societății din Republica Moldova, o scădere a încrederii în actuala guvernare și o polarizare accentuată în ceea ce privește reformele interne, dar și politica externă.
Climatul social și economic este dominat de pesimism și dificultăți financiare. Majoritatea populației, 58%, percepe direcția în care merge țara ca fiind una greșită, în timp ce doar 32% sunt optimiști.
Cele mai presante dificultăți care domină agenda cetățenilor sunt salariile și pensiile mici (25,3%), prețurile prea mari (24,6%) și situația financiară precară (banii nu ajung), 23,1%.
În ceea ce privește plata facturilor, iarna recent încheiată a reprezentat o provocare majoră: 37% au acoperit cheltuielile de întreținere „foarte greu”, 26% „destul de greu”, iar 15% au rămas cu datorii.
Evaluarea guvernării
Actualul guvern se confruntă cu o criză de legitimitate și încredere, relevă sondajul IMAS. Nota acordată actualei guvernări este scăzută: 19,3% dintre cetățeni au dat nota 1.
Mai mult, 60% dintre respondenți consideră că niciunul dintre guvernele PAS din ultimii ani nu a fost eficient.
Dorința de schimbare a guvernării este ridicată: 33% dintre respondenți consideră că ar trebui declanșate alegeri anticipate, 15% ar dori schimbarea unor miniștri, iar 9%, înlocuirea premierului Alexandru Munteanu.
Percepția asupra sistemului de justiție este preponderent negativă. 74% evaluează eficiența sistemului ca fiind „foarte slabă” și „slabă”, iar 77% au aceeași părere despre independența acestuia. Există o percepție puternică a influenței politicului (44%) și a mitei (54%) în actul de justiție.
Uniunea Europeană vs. Rusia
Deși sprijinul pentru aderarea la UE rămâne majoritar, există nuanțe importante legate de securitatea energetică și suveranitate.
Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, 46% ar vota pentru aderarea la UE, în timp ce 23% ar vota contra.
Există temeri puternice legate de UE: cetățenii se tem că aderarea va aduce creșterea prețurilor (72%), pierderea suveranității (48%) sau că străinii vor cumpăra terenurile țării (69%).
O majoritate covârșitoare (71%) consideră că Republica Moldova ar trebui să reia discuțiile cu Rusia pentru a obține gaz și petrol mai ieftin, dând dovadă de foarte mult pragmatism energetic. Interesant este că 42% îl văd pe Igor Dodon ca fiind cel mai potrivit pentru a purta aceste discuții.
Intenția de vot
Deși, potrivit Constituției, Maia Sandu nu poate candida pentru un al treilea mandat consecutiv de președinte (fapt confirmat de dezacordul a 67% dintre respondenți față de această idee), ea conduce în opțiunile spontane de vot cu 17%, fiind urmată de Igor Dodon (16%) și Renato Usatîi (7%).
În cazul unor alegeri anticipate parlamentare, PAS ar obține 37% din voturile celor care s-au decis deja cu cine vor vota, urmat de PSRM, cu 21,2%, și Partidul Nostru, cu 11%.
Peste un sfert dintre respondenți, 26,9%, nu știu sau nu s-au decis cu cine vor vota.
IMAS Moldova a introdus în sondaj și o întrebare „exploratorie” despre potențiala aderență a electoratului la mișcările suveraniste, patriotice. „Asta presupune ca statul să nu fie sub influența altor state sau organizații străine și se promovează apărarea valorilor tradiționale (familia, religia) și o identitate națională puternică”, li s-a explicat respondenților. Bazinul de susținere pentru astfel de mișcări se situează în jurul a 45%, dar directorul IMAS Moldova, sociologul Doru Petruți, a punctat că nu ar trebui să se speculeze prea mult pe marginea acestor cifre, fiind vorba de o proiecție ipotetică.
Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă” (PPDA), a primit note de la 7-10, în procesul de evaluare a activității, din partea a către 30,9% dintre respondenți.
Reforme administrative și sociale
Există o rezistență clară față de reformele administrative propuse de PAS. 64% sunt împotriva reducerii numărului de primării prin comasarea localităților, 65% nu sunt de acord cu renunțarea la raioane și trecerea la județe sau regiuni mai mari ca formulă administrativă, iar 67% nu susțin inițiativa legislativă a PAS care ar permite Parlamentului să demită primarii aleși direct.
Violența împotriva femeilor este recunoscută ca o problemă majoră de 66% dintre respondenți, iar 50% au declarat că au cunoștință de existența unor astfel de cazuri.
Sondajul a fost realizat în perioada 24 martie – 6 aprilie 2026, pe un eşantion de 1.111 de persoane, cu vârsta de 18 ani şi peste, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv Transnistria și are o eroare maximă de eşantionare de ±3.0%. Interviurile au fost realizate la domiciliile respondenţilor, în limbile română şi rusă.
