Rechizitoriul întocmit de DIICOT în cazul lui Alexandru Bălan, fostul șef al serviciului secret intern al R. Moldova trimis în judecată pentru spionaj împotriva României, descrie, pas cu pas, o operațiune desfășurată pe fondul conflictului din Ucraina și al tensiunilor geopolitice din regiune.
Fost șef al Direcției Generale Contraspionaj și, ulterior, director adjunct al Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Bălan este acuzat de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat și de divulgarea de informații care periclitează securitatea națională a României.
Punctul de plecare: accesul la arhitectura secretă a SRI și SIE
Potrivit rechizitoriului, publicat în exclusivitate de EVZ, între 2015 și 2017, în cadrul cooperării oficiale dintre SIS și Serviciul Român de Informații (SRI), Alexandru Bălan a participat la activități comune care i-au oferit acces la informații clasificate la nivel „strict secret”.
Potrivit declarațiilor fostului adjunct SRI, Romeo-Cristian Bizadea, audiat în dosar, Bălan a avut acces la documente ce conțineau identități operative, structuri de cooperare bilaterală și mecanisme de lucru utilizate în relația cu partenerii occidentali.
Ulterior eliberării sale din funcție, în 2023, Bălan ar fi păstrat ilegal pe medii externe de stocare o serie de documente provenite din circuitul intern românesc.
Printre acestea se află o notă emisă la 24 august 2015 de Serviciul de Informații Externe (SIE), clasificată „Strict secret”, precum și un document SRI emis exemplar unic la 20 februarie 2015, care conținea identități ale unor ofițeri activi și detalii despre cooperarea internațională.
De asemenea, în posesia sa a fost identificat fișierul „mutre (1) 2013”, cu fotografii ale unor colaboratori SRI din zona Iași, fără nume menționate, dar cu identități cunoscute de Bălan.
Evaluările oficiale atașate dosarului arată că divulgarea acestor informații compromite atât persoane, cât și metode de lucru și relații operative externe.
Budapesta – terenul întâlnirilor conspirative
Rechizitoriul descrie două serii de întâlniri desfășurate în capitala Ungariei, cu ofițeri ai KGB Belarus.
Prima deplasare a avut loc între 19 și 21 mai 2024. Patru ofițeri belaruși – Vladimir Varazhbitau, Mikalai Dukshta (înregistrat ca diplomat la Ambasada Belarusului din Cehia), Vladimir Yarmak și Stanislau Bartashevich – au călătorit din Cehia la Budapesta cu un autoturism Hyundai Tucson cu număr diplomatic. S-au cazat la Hotelul „The Aquincum”, au plătit numerar și au evitat rezervările online.
În paralel, Alexandru Bălan a ajuns la Budapesta pe ruta Tallinn – Varșovia – Budapesta și a închiriat prin AirBnb un apartament pe strada Király nr. 87, folosind identitatea fictivă „Alexandr Bălan”, cu date de naștere și pașaport false. Întâlnirea din 20 mai 2024 a durat aproximativ opt ore, interval în care telefonul său nu a fost utilizat.
A doua serie de întâlniri s-a desfășurat între 8 și 11 aprilie 2025. De această dată, Bălan a călătorit cu autocarul din Republica Moldova, tranzitând România. A închiriat un apartament în complexul Nova Apartaments, strada Szövetség nr. 27, sub numele „Alex Belan”. Pe 9 aprilie, ofițerul Varazhbitau a petrecut aproape 11 ore în apartament; pe 10 aprilie, alte șase ore. Bielorușii au adus mâncare la locație, iar Bălan și-a menținut telefonul inactiv pe durata întâlnirilor.
Spălarea banilor și măsurile de contrafilaj
Imediat după întâlnirile din aprilie 2025, Bălan a început o operațiune de fragmentare financiară. În 10 aprilie a vizitat 11 case de schimb valutar din Budapesta, schimbând 1.500 euro în bancnote de 100 în bancnote de 200 și 500 euro. A doua zi a repetat procedura pentru 1.400 euro.
Anchetatorii susțin că metoda urmărea eliminarea riscului de marcaj și îngreunarea trasabilității. În interceptări ulterioare din arest apar discuții privind o sumă de aproximativ 100.000 euro, a cărei proveniență este considerată suspectă.
Comunicarea prin „Draft” și ștergerea urmelor
Bălan ar fi utilizat metoda clasică de spionaj digital cunoscută drept „comunicarea prin draft”: acces comun la un cont Gmail (alvlapow@gmail.com), unde mesajele erau salvate în folderul „Drafts”, fără a fi expediate. Astfel se evita generarea de loguri de transmitere.
La trei ore după arestare, contul ar fi fost accesat din Belarus printr-o adresă IP aparținând companiei de stat Beltelecom și ulterior șters.
Pe telefoanele și laptopurile sale au fost identificate șase rapoarte redactate în rusă în iulie 2025, cu titluri precum „Odesblog”, „Kiev 1”, „Kiev 3”, „Les” și „Geo”. Acestea conțineau informații provenite de la surse din armata ucraineană și din cadrul SBU.
Pentru protecția datelor, Bălan ar fi utilizat programul de criptare VeraCrypt, aplicația de ștergere definitivă Eraser și pungi Faraday pentru blocarea semnalelor electromagnetice.
Raportul „Les” – atacul informațional
Documentul „Les”, redactat la 6 iulie 2025, este considerat piesa centrală a componentei de influență politică. Conform rechizitoriului, acesta propunea crearea sau exploatarea unui material compromițător privind relația dintre Nicușor Dan și Maia Sandu, cu scopul de a tensiona relațiile diplomatice și de a vulnerabiliza conducerea pro-europeană de la Chișinău înaintea alegerilor parlamentare din toamna anului 2025.
În paralel, Bălan ar fi încercat să instrumentalizeze un jurnalist român pentru a publica materiale privind presupuse nereguli ale unor ofițeri SIS detașați la București, inclusiv acuzații privind achiziții imobiliare în zona Băneasa.
În punctul de vedere anexat la dosar, SRI arată că Bălan a desfășurat activități ostile directe împotriva României, inclusiv transmiterea de identități operative și expunerea metodelor de lucru.
Ansamblul probelor descrie o operațiune integrată: exfiltrare de documente clasificate, întâlniri conspirative externe, spălare a urmelor financiare, criptare avansată și tentative de influență politică.
