China își proiectează puterea în aceste zile, combinând summitul anual al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OSC) cu parada militară în cinstea celei de a 80-a aniversări a victoriei împotriva japonezilor în Cel de-al Doilea Război Mondial. După tensiunile în relația cu Washingtonul, premierul indian Narendra Modi a venit în China pentru prima dată după șapte ani, semnalând perspectiva unei relații mai apropiate între New Delhi și Beijing.
China își continuă demersurile strategice de a-și afirma forța pe plan internațional. Summitul OSC de la Tianjin (China) a atras peste 24 de lideri politici și înalți demnitari din diverse state.
Pentru Xi Jinping și conducerea Partidului Comunist Chinez un astfel de eveniment este un prilej perfect de a-și asuma imaginea de lider, de voce a „Sudului global”, strategia Beijingului de a contracara ordinea globală occidentală.
An de an, summitul OSC este folosit de China pentru a-și etala forța diplomatică și rețeaua de parteneri internaționali. Ediția de anul acesta din 2025 a avut parte de o prezență inedită: premierul indian, Narendra Modi.
O consecință a răcirii relațiilor cu Trump
Ultima dată când Narendra Modi a mers în China a fost la Summitul Brics de pe 4 septembrie 2017.
În ultimul deceniu, dinamica dintre China și India a fost tumultoasă, având în vedere ingerințele tot mai dese ale Armatei Republicii Populare Chineze la granița disputată dintre cele două state. New Delhi-ul a preferat să consolideze angajamentul față de alianța „Quad” (SUA, India, Japonia, Australia), una dintre principalele forme de contracarare a expansiunii chinezești în zona Pacificului. După trei decenii de ameliorare a relațiilor dintre India și SUA, în prezent dinamica este una negativă.
New Delhi și Moscova au semnat, în 1971, un tratat bilateral de prietenie, devenind clar de ce parte a taberei se poziționau indienii în Războiul Rece. De cealaltă parte, SUA a sprijinit, inclusiv cu armament, marele rival al indienilor, Pakistan.
În anii 90, pe fondul câștigării Războiului Rece de către SUA și Occident, Washingtonul și New Delhi au început să își îmbunătățească relațiile bilaterale.
Cu toate acestea, în ciuda progreselor majore înregistrate în ultimii ani în relația dintre cele două state, India nu a dorit niciodată să se dezică de vechiul aliat, Rusia. Acesta a fost unul dintre principalele blocaje în relația cu Washingtonul.
Pe 1 august, președintele Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale de 25% asupra importurilor din India, ca parte a strategiei sale de politică comercială prin tarife. Peste numai câteva zile, el a dublat cota respectivă, motivându-și decizia pe baza faptului că India este unul dintre cei mai mare cumpărători de țiței rusesc, o tentativă de a descuraja aceste achiziții.
Astfel, India, alături de Brazilia, au ajuns să aibă cele mai mari taxe vamale impuse de administrația Trump. De la o țară care trebuia să fie „contrabalanța” Chinei în Asia Continentală și viitorul „hub” asiatic pentru marile firme americane, în tentativa de relocare din China, India a devenit a devenit acum o țară de evitat.
Inevitabil, dezamăgirea indienilor – nu doar a liderilor, ci a populației întregi, a companiilor din această țară-, a fost foarte mare. Statele Unite reprezintă principala piață de export a Indiei, astfel că impactul va fi unul major, cota de 50% întrând în vigoare de miercuri.
Presa americană vorbește însă despre un alt motiv care ar fi declanșat tensiunile între Narendra Modi și Donald Trump, care păreau că se înțeleg bine în primele săptămâni de la revenirea republicanului la Casa Albă. Din dorința disperată de a obține un Premiu Nobel pentru pace, Trump a pretins că el a fost cel care a pus capăt conflictului armat dintre Pakistan și India, care reizbucnise primăvara acesta.
Într-o conversație telefonică din iunie, liderul american i-ar fi spus premierului indian că Pakistan urmează să îl nominalizeze pentru Premiul Nobel, sugerându-i lui Modi să procedeze la fel.
Pentru prim-ministrul indian acesta a fost un adevărat șoc, conducerea Indiei considerând că SUA nu a avut nicio implicare în încetarea focului cu Pakistan. Varianta oficială prezentată publicului indian a fost că nimeni nu a impus Indiei nimic și nu a existat niciun mediator.
Apropierea lui Trump de Islamabad pare să fie un adevărat „măr al discordiei” în relația cu India, președintele american găzduindu-l pe șeful armatei pakistaneze la Casa Albă. Aceasta a fost clar o mutare care i-a înfuriat pe indieni, cei care considerau că SUA începuse să încline în favoarea lor în disputa cu vecinii.
Sprintul către China
Aceste evoluții au determinat establishmentul indian, în frunte cu premierul Narendra Modi, să se reorienteze către China, rivalul lor regional cu care își dispută mai multe teritorii în Munții Himalaya.
Beijingul și New Delhi făcuseră anumiți pași de reconciliere în noiembrie, când s-a agreat un acord privind patrularea graniței de către forțele armate ale celor două state, punându-se astfel capăt ciocnirilor violente, care au cauzat inclusiv morți în rândul soldaților.
Chiar dacă majoritatea analiștilor anticipează, la un moment dat, o redresare parțială a relațiilor indo-americane, neîncrederea va persista, , în rândul clasei politice din India, fiind foarte greu de reparat tot ceea ce s-a construit în trei decenii de apropiere și a fost stricat în doar câteva săptămâni de Trump.
Din dorința de a nu rămâne pasivă ostilității americane, dar și din necesitatea de a atenua șocul economic al tarifelor, Modi a venit în fața lui Xi dornic de colaborare, în totală opoziție cu abordarea din ultimii ani.
La întrevederea dintre cei doi, Modi a spus că ar trebui să fie parteneri, nu rivali, să își ofere oportunități reciproce de dezvoltare, reflectând astfel nevoia disperată a mediului de business indian, sugrumat de tarifele americane.
Xi i-a replicat că alegerea corectă este să fie prieteni și vecini buni, pentru a putea beneficia de proiecte de succes.
Peste 20 de țări prezente
La summitul de la Tianjin au venit numeroși lideri, mai ales din zona Asiei. Bineînțeles, pentru Vladimir Putin a fost o nouă ocazie de a-și arăta devotamentul față de parteneriatul cu China, care a fost decisiv în capacitatea Kremlinului de a avea resursele necesare pentru continuarea războiului în Ucraina. Inclusiv pentru China aceasta este o optică favorabilă, Beijingul dorind astfel să își proiecteze propria forță, etalându-și relația cu Moscova.
Nu a lipsit nici președintele iranian Masoud Pezeshkian, cel care continuă doctrina externă a țării de aliniere cu forțele anti-occidentale. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan a fost și el prezent la summitul de la Tianjin, țara sa fiind „partener de dialog al OSC”. Pentru liderul de la Ankara, este o dovadă a continuării politicii sale de ambivalență, dorind să extragă beneficii atât din apartenența la NATO, cât și din relația cu China și Rusia.
În mod suprinzător, premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au venit personal la Tianjin. Asta demonstrează că, în ciuda acordului semnat luna trecută la Casa Albă, cele două state nu sunt pregătite să se desprindă de cercul de putere ruso-chinez.
Pentru chinezi, o mare victorie este prezența multor țări din Asia de Sud-Est, precum Vietnam, Laos și Malaiezia, care nu sunt nici măcar parteneri de dialog sau observatori OSC. Pe listă trebuia să fie și Indonezia, dar liderul acestei țări și-a anulat în ultimul moment plecarea către China, din cauza protestelor interne împotriva creșterii taxelor. Prezența acestor state le oferă comuniștilor chinezi posibilitatea de a se prezenta drept influenți asupra regiunii.
Parada militară
După încheierea Summitului OSC, o parte din lideri se vor deplasa la Beijing pentru a asista marți la parada militară organizată de Armata chineză cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria în Cel de-al Doilea Război Mondial contra japonezilor.
Deși mulți istorici îi creditează pe naționaliștii lui Chang-Kai shek pentru acel triumf, propaganda comunistă nu va rata această ocazie pentru a-și propovădui cauza ideologică și de a clama meritele pentru acest succes.
O parte din liderii care au venit la Tianjin nu vor merge și la Beijing. Este cazul lui Erdogan, a cărei prezență la paradă ar deranja partenerii occidentali.
Mulți demnitari vor veni, însă, special pentru paradă, ei nefiind prezenți la Summitul OSC. Este vorba de premierul slovac Robert Fico, președintele Serbiei Aleksander Vucic, vicepremierul bulgar Atanas Zafirov, ministrul de Externe maghiar Peter Szijjarto, și chiar liderul Adunării Naționale din Coreea de Sud, țară considerată un aliat de nădejde al Occidentului în Asia de Est. Nu va lipsi de la paradă nici liderul nord- coreean, Kim Jong- un.
