Generalul de brigadă (r) Cristian Troncotă, fost ofițer de securitate și lucrător la arhiva Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului de Interne înainte de ’89, susține că dosarul lui Marian Enache, actualul președinte al Curții Constituționale (CCR), există.
„Dosarul există. Da. Să nu mă forțeze că mă duc legal la ochi și îl scot”, a spus gl. bg. Cristian Troncotă pe 22 mai a.c., în emisiunea „Dan Diaconescu în Direct”, de la OTV.
„Ca să iasă dosarul trebuie să se vrea. E clar? Da. Deci, dacă îl ai (dosarul de la Securitate- n.red.) în Registru, trebuie să îl ai și în Arhivă. Dacă nu îl ai în Arhivă și l-ai rătăcit, nicio problemă. Mergem la microfilmare și, dacă nu e nici la microfilmare, atunci îl avem în Fondul de rezervă, unde este foarte bine ascuns și secretizat. Și dacă ne-ar ocupa rușii nu ajung la fondul ăla. Nu glumesc, atenție că nu glumesc”, a spus Troncotă în emisiunea lui Dan Diaconescu.
„Exclus ca dosarul să fi fost distrus”
Contactat de „Independent news”, gl. bg. Cristian Troncotă a exclus posibilitatea ca dosarul lui Marian Enache să fi fost distrus în momentul în care a devenit membru de partid, așa cum s-a vehiculat.
„Exclus să fi fost distrus înainte de Revoluție. Când o sursă a Securității devenea membru al Partidului Comunit Român (PCR), dosarul era scos din Arhivă și era dus la ars. Eu, cît am lucrat la Arhiva Departamentului Securității Statului (DSS), din 1984 până în 1989, nu s-a ars niciun dosar. Nici nu le-am băgat înapoi în Arhivă, pentru că nu aveam ordin în acest sens, dar nici nu le-am ars”, a spus Troncotă.
În intervalul 1989- 1994, gl. bg. Troncotă a avut atribuții privind „primirea, evidența, cercetarea și conservarea documentelor secrete”, la MApN, la MAI și la SRI. Revoluția din 1989 l-a găsit pe Cristian Troncotă pe poziția de cercetător de Arhivă la MApN.
„Când un dosar este scos din Arhivă și trece în Operativ se șterg toate urmele din Arhivă, se face curățenie. Cei care au făcut asta, la vremea respectivă, au făcut o greșeală: nu au rescris Registrul și a rămas informația că pe numele Enache Marian figurează cu dosar Fond rețea (F.R) 7259 Vaslui, despre care SRI a spus că nu mai figurează în arhivă”, a spus gl. bg. Troncotă.
Adeverință de la CNSAS
Pe 5 mai 2009, CNSAS a eliberat Adeverința nr. 2641. În acel an, Marian Enache a fost verificat în calitate de candidat la Senat. Adeverința constata că „nu există date sau documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii”, adică nu a făcut poliție politică.
Singurele informații date publicității au fost că „SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar Fond rețea (F.R) 7259 Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă.”
Aceste informații au fost cuprinse în „Nota de constatare nr. S/DI/I/585 din data de 23.02.2009, emisă de direcția de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității”.
Ulterior, Enache a fost verificat în 2012, când CNSAS a ajuns la aceeași concluzie, însă în 2016, când a fost numit la Curtea Constituțională, nu au mai fost efectuate verificări.
Col. (r) Doru Paraschiv, fost ofițer de contrainformații militare, a solicitat CNSAS să precizeze dacă, în 2009, când l-a verificat pe actualul președinte al Curții Constituționale, Marian Enache, a solicitat și dosarele fostei Securități deținute de MApN și gestionate de DGIA. El a explicat că, din experiența acumulată ca ofițer de contrainformații militare, „dacă dosarul nu se regășește în arhivă, înseamnă că este operativ”, iar „Marian Enache lucrează activ, în prezent, pentru un serviciu de informații”.
Citește și:
În solicitarea trimisă CNSAS, col. (r) Doru Paraschiv a prezentat și o serie de informații de context istoric, extrem de relevante.
„Dosarele colaboratorilor/informatorilor Securității, în fapt „surse cu aprobare de la PCR”, au fost preluate de MApN/DGIA după Revoluția din 1989.
În cazul lui Enache Marian, în calitatea sa de avocat activ și membru PCR, a fost evidențiat ca facând parte din dosar Fond rețea- FR 7259 Vaslui, iar asta indică faptul că făcea parte/era în colaborare cu Direcția I „Informații Interne”, adică cu cea mai de temut direcție a Securitatii, cea mai discret conspirată, deoarece reprezenta poliția politică internă a PCR și se ocupa, la vârful conducerii României, de eliminarea oponenților din interiorul conducerii de partid și de stat, inclusiv a oponenților conducerii Securității însăși. Lucrătorii acestei direcții aveau cea mai mare putere, aveau structuri proprii de supraveghere și monitorizare totală a persoanelor- țintă vizate informativ-operativ (…)
Din aceste motive, persoana Enache Marian și activitatea sa au fost și sunt pe deplin protejate și conspirate și în prezent, iar probele colaborării sale cu Securitatea ca poliție politică sunt păstrate la MApN/DGIA, cum a fost, de pildă, și cazul ex-președintelui României Traian Băsescu, alias „Petrov””, a spus col. Paraschiv.
CNSAS a reluat verificările
Urmare a demersurilor col. (r) Doru Paraschiv, „CNSAS a reluat procedura de verificare pe numele domnului judecător Marian Enache, președinte al Curții Constituționale a României”.
Citește și:
CNSAS reia procedura de verificare a lui Marian Enache, președintele CCR
Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Marian Enache, nu are nicio explicație pentru existența pe numele său a dosarului „Fond rețea (F.R) 7259 Vaslui”, al fostei Securități, care, potrivit SRI „nu s-a păstrat în arhivă”.
Într-un răspuns oferit în exclusivitate „Independent news”, Marian Enache a precizat că nu are „cunoștință de existența concretă a vreunui dosar care să mă implice în relația cu fosta Securitate.”
Citește și:
EXCLUSIV | Președintele CCR nu știe de ce Securitatea a întocmit un dosar de rețea pe numele său


















