După luni de negocieri și scandal, SUA și Ucraina au ajuns în sfârșit la un acord prin care americanii vor avea posibilitatea de a extrage materiile din subsolurile țării aflate în prezent în război.
Cele două state au agreat crearea unui fond suveran de investiții, prin care fiecare parte să aibă o participație egală: 50- 50. Câștigurile ar urma să se împartă în aceeași proporție.
Una dintre dorințele și condițiile majore ale lui Trump pentru Ucraina a fost în sfârșit îndeplinită. Acordul semnat la Washington, între Scott Bessent, șeful Trezoreriei americane, și vicepremierul Ucrainei, Iulia Sviridenco, este compus din trei părți.
Până în ultimul moment, cele două părți au încercat să negocieze diverse detalii. Reprezentanta Kievului a solicitat rediscutarea unor prevederi, dar americanii au refuzat orice schimbări.
Se pare că întâlnirea de la Vatican dintre Zelenski și Trump a fost decisivă pentru a finaliza acordul. Liderul ucrainean l-ar fi rugat pe Trump să pună mai multă presiune pe Kremlin pentru a se ajunge la o încetare a focului. Răspunsul președintelui american ar fi fost de a-l îndemna pe șeful de la Kiev să agreeze înțelegerea.
Istoric
Propunerea inițială pentru acest acord a venit chiar din partea ucrainenilor. Momentul exact al prezentării ideii a venit la întâlnirea de la New York dintre Trump și Zelenski în septembrie 2024, pe vremea când republicanul era încă un candidat pentru funcția supremă în statul american.
Ulterior, după preluarea mandatului, în luna ianuarie, Trump a insistat, pe de o parte, că înțelegerea aceasta este o formă de recompensă pentru tot ajutorul militar oferit de SUA până acum, respectiv că este o garanție de securitate pentru Ucraina. Cu toate acestea, nu există expres prevăzut în documente o prevedere concretă cu privire la protecția militară oferită de SUA Ucrainei.
Acordul trebuia semnat prima dată la Conferința pe teme de securitate de la Munchen, numai că delegația kieveană s-a răzgândit. Au existat în presă atunci informații despre condițiile foarte dezavantajoase pentru Ucraina, care erau scrise în textul respectiv.
Ulterior, după mai multe negocieri, înțelegerea urma să fie în sfârșit finalizată la întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Casa Albă, din februarie. Cu toate acestea, după cearta celor doi șefi de stat în fața camerelor, ucrainenii au fost rugați să plece și nu s-a mai semnat nimic.
Deznodământ
Abia acum, după două luni de tatonări, „saga” a luat sfârșit. Totul vine în contextul negocierilor dure cu Rusia, pe care SUA încearcă să le intermedieze. Oficialii americani au declarat că se vor retrage din rolul de mediator, dacă nu se va ajunge în curând la o rezolvare.
Simțindu-se presați, șefii ucraineni au făcut eforturi pentru a nu-i supăra pe americani și au spus că acceptă de îndată încetarea ostilităților pe apă, mare și cale aeriană, pentru a se putea negocia un armistițiu. Ei s-au declarat însă nemulțumiți de posibilitatea ca Washingtonul să recunoască de iure Crimeea drept teritoriu rusesc.
De cealaltă parte, rușii tot vin cu contraoferte. Putin a ordonat o încetare a focului pe o perioadă de doar trei zile, între 8 și 11 mai. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat ieri că Rusia ar vrea pace, dar nu se poate rezolva pe atât de rapid pe cât ar vrea SUA.
Cu privire la acordul, autoritățile ucrainene au dorit să sublinieze pentru populație că țara va deține în continuare controlul atât asupra resurselor sale naturale, cât și asupra companiilor de stat. Mesajul a venit în urma speculațiilor despre diverse concesii pe care Kievul le-ar fi făcut.
