Șeful Departamentului de Stat, Marco Rubio, și emisarul președintelui Trump, Steven Witkoff, se vor deplasa zilele viitoare la Paris pentru discuții cu leadershipul francez. Aceștia vor aborda mai multe teme de interes pentru cele două state aliate, precum războiul din Ucraina, taxele vamale, sau situația din Orientul Mijlociu.
Vizita, neanunțată oficial încă, a fost confirmată de două surse separate pentru Politico. Aceasta ar urma să fie prima vizită a lui Rubio în capitala franceză de la preluarea funcției. În ultimele săptămâni, în Europa, el a mai vizitat Bruxelles-ul, respectiv sediul NATO.
Marco Rubio a fost timp de ani de zile unul dintre cei mai importanți senatori republicani de la Washington. Pe subiectele de politică externă, el s-a numărat printre congresmenii cei mai implicați. Anul trecut, a fost luat în calcul pentru a fi nominalizat drept candidat la vicepreședinție, dar Trump l-a ales pe JD Vance.
În urmă cu aproape un deceniu, Rubio a fost unul dintre principalii contracandidați ai lui Trump în cursa internă din Partidul Republican. În cele din urmă, magnatul imobiliar l-a învins destul de clar, după o campanie marcată de atacuri personale dure între cei doi. Pe măsură ce au trecut anii, Rubio s-a conformat lui Trump, iar acesta din urmă l-a „răsplătit” cu actuala sa funcție.
Inițial numit emisar al președintelui american pentru Orientul Mijlociu, Steven Wtikoff a căpătat treptat un rol și mai mare. El s-a implicat direct inclusiv în negocierile cu Rusia, asta în ciuda faptului că generalul Keith Kellogg fusese delegat drept emisar pentru Ucraina și Rusia.
Witkoff a mers personal la Moscova de trei ori, de la momentul învestirii în funcție a lui Donald Trump. De fiecare dată s-a întâlnit cu Vladimir Putin, cu care a vorbit mai multe ore.
În Orientul Mijlociu, el s-a implicat în negocierile dintre Israel și Hamas pentru obținerea unei încetări a focului în Gaza, respectiv eliberarea ostaticilor. Eforturile americanilor au dat roade la început, dar înțelegerea a căzut, între timp. Recent, el a mers și în Oman, trimis de Trump, pentru a încerca să cadă la un acord cu diplomații iranieni despre programul nuclear al acestei țării.
Emisarul Casei Albe nu a ocupat nicio funcție publică în trecut. Witkoff a fost și este în continuare unul dintre cei mari dezvoltatori imobiliari în New York, ceea ce i-a permis să devină miliardar.
El l-a cunoscut personal pe Trump încă de pe vremea când și acesta se ocupa în principal de construirea blocurilor. În lumea imobiliarelor din „Big Apple”, Witkoff s-a ales cu reputația de „negociator dur”, fapt ce probabil l-a inspirat pe prietenul său Trump să-l numească pe actuala poziție.
Subiecte pe agenda comună
Există mai multe teme importante care vor fi abordate de cele două delegații. Negocierile cu Rusia despre Ucraina, respectiv angajamentele occidentalilor în eventualitatea în care se ajunge la o încetare a focului vor fi cu siguranțe aspecte discutate pe larg.
Tarifele și taxele vamale vor fi și ele chestiuni analizate de oficiali. Deși nici Rubio, și nici Witkoff nu au un rol principal în setarea și stabilirea acestora, ei vor putea retransmite către Washington doleanțele Franței. Parisul, care încearcă să își asume un rol de leadership în UE, va vorbi în numele statelor membre ale Uniunii Europene, întrucât e vorba despre taxe aplicate pieței unice europene.
O altă problemă spinoasă este situația din Orientul Mijlociu. Pe de o parte, există războiul din Gaza, care s-a reluat în urmă cu câteva săptămâni, pe de altă parte, există și amenințarea din Iran, care este pe cale să își dezvolte primele arme nucleare, după ani de zile de străduință.
În plus, este foarte posibil ca cele două echipe să discute despre prezența militară americană în Europa. Actuala administrație de la Washington a amenințat cu posibilitatea de a retrage trupele de pe continent. Francezii vor dori să extragă orice informație în acesta sens de la diplomații americani.
Obiectivele fiecărei tabere
Cu privire la speța Ucrainei, deși atât Washingtonul, cât și Parisul oferă sprijin și tehnică militară Kievului, pozițiile celor două țări diferă. Președinții Macron și Trump au apucat să discute deja pe seama acestui subiect odată cu vizita lui Macron la Casa Albă, în februarie.
Americanii își doresc o încetare cât mai rapidă a conflictului și s-au implicat astfel în mod direct în negocierile cu Rusia, aspect care a însemnat abandonarea izolării diplomatice impusă de Occident Kremlinului. Gândirea din spatele mișcării este aceea că un armistițiu între Kiev și Moscova le-ar permite Statelor Unite să își redirecționeze atenția și mai mult către China, țară pe care o consideră cea mai mare amenințare la adresa siguranței naționale.
Trump a promis că va aducea pacea în Europa în primele 24 de ore ale mandatului. A declarat apoi că speră ca, până de Paști, să se poate ajunge la un deal cu Rusia. Iată că, în Săptămâna Mare, un astfel de scenariu nu este realist, iar dinamica discuțiilor despre Rusia este dominată de atacurile asupra civililor lansate de armata acestei țări în Ucraina.
Dincolo de progresul convorbirilor cu oficialii ruși, pe francezi îi preocupă și eventualul rol al Statelor Unite în privința garanțiilor de securitate acordate Ucrainei în cazul în care se „îngheață” conflictul. SUA, la ora actuala, pare nedispusă să trimită trupe în acea țară, după o eventuală înghețare a focului.
Franța, alături de Marea Britanie, sunt principalele susținătoare ale „coaliției celor dispuși”. Este vorba despre țările gata să trimită militari în Ucraina pentru a descuraja un viitor atac rusesc. Deși Londra și Paris au încercat din răsputeri să îi convingă pe americani să se alăture și ei, marea miză acum este ca măcar SUA să poate oferi sprijin aerian. Fără ca trupele occidentale să beneficieze de suportul aviatic american, care ar putea fi coordonat din țările vecine Ucrainei, europenii recunosc că este greu ca ei să poată oferi cu adevărat garanții de securitate credibile și eficiente.
În speța tarifelor, Macron a punctat săptămâna trecută că amânarea cu 90 de zile a aplicării cotei de 20% pentru importurile din UE este doar o „pauză fragilă”. În prezent, până în iulie, europenilor li se aplică rata standard de 10%.
Americanii își doresc o înțelegere mai complexă, care foarte probabil ar include și eventuale achiziții de gaz natural lichefiat de către europeni, alături de simplificarea reglementărilor UE în domeniul protecției contra inteligența artificială, sau în ceea ce privește produsele agricole care pot fi comercializate în Uniune.
Orientul Mijlociu
Cu privire la situația din Orientul Mijlociu, ambele state sunt îngrijorate de perspectiva ca Iranul să aibă în dotare arme nucleare. Trump i-a amenințat pe aceștia că îi va bombarda dacă nu vor ajunge la un nou acord cu SUA, prin care să renunțe la uraniul îmbogățit, în schimbul ușurării sancțiunilor financiare.
Atât SUA, dar și Franța, au apărat în mod direct Israelul de atacurile iraniene, în care au lansat sute de rachete spre Ierusalim, Tel-Aviv și alte orașe. În concret, forțele aeriene ale mai multor state, printre care și ale Franței și Statelor Unite, au participat la doborârea proiectilelor lansate de Teheran.
Macron a anunțat recent intenția sa de a recunoaște Palestina ca stat independent în iunie. Anunțul a stârnit o reacție de nemulțumire din partea lui Benjamin Netanyahu, unul dintre printre principalii aliați pe plan internațional ai actualei administrații americane. Nu este exclus ca Rubio și Witkoff să pună presiune pe francezi cu scopul de a-i întoarce din drum cu această hotărâre.
Conform Politico, Rubio ar urma să discute cu Jean-Noël Barrot, ministrul de Externe al Franței, iar Witkoff chiar cu Macron. Ulterior, emisarul lui Trump va merge în Oman pentru o nouă rundă de negocieri cu iranienii, iar fostul senator se va deplasa în Africa, pentru mai multe întâlniri cu omologii săi de pe continent.
