Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază, pe pagina sa de Facebook, că „în ultimele două săptămâni, și mai ales în ultimele zile, intensitatea disputelor electorale a crescut puternic, la fel controversele și interesul populației.”
„Ultima măsurătoare publicată de INSCOP Research referitoare la alegerile prezidentiale, cu date care au început să fie culese în urmă cu două săptămâni, arată o distanță de 4-6 puncte între locul 1 si 2, o distanță de aproximativ 5 puncte între locul 2 și 3 și distanțe relativ mici între locurile 3, 4 si 5.
Raportat obiectiv la marja de eroare de +/-3%, aceste distanțe nu erau deloc mari, mai ales pe date culese cu 2-3 săptămîni înainte de data primului tur al alegerilor prezidențiale.
În ultimele doua săptămâni, și mai ales în ultimele zile, intensitatea disputelor electorale a crescut puternic, la fel controversele și interesul populației.
Pe acest fundal, intenția de vot a început să sufere modificări importante de la zi la zi, cu posibile consecințe, subliniez posibile, nu obligatorii, asupra ierarhiei candidaților.
De asemenea, a crescut puternic numarul nehotărâților și al celor care nu răspund la întrebări, ceea ce crește incertitudinea și posibilitatea unor suprize majore.
Spirala tăcerii
Pe de altă parte, non-răspunsurile în creștere pot însemna și o spirală a tăcerii care funcționează de regulă doar în favorarea candidaților neconvenționali (așa cum a fost Donald Trump în SUA).
Dacă ne raportăm la debutul pre-campaniei și al campaniei electorale, ierarhia, care era cu totul alta la început, a suferit deja oricum modificări semnificative pe fondul unei dinamici fără precedent determinate de distanțele realativ mici între competitori (să nu uităm că pentru prima dată în istoria compețiilor prezidențiale, niciun candidat nu trece de 25-26%, potrivit măsurătorilor noastre)”, a punctat Ștefureac.
El a criticat „publicarea de sondaje autofinanțate” pe teme politice”, pe motiv că reprezintă o formulă de ingerință netransparentă în competiția electorală care transformă institutele de sondare în altceva decât ceea ce ar trebui să fie.”
„Potrivit celor mai recente măsurători, care nu mai seamănă cu ultimele publicate de noi, deznodământul primului tur al alegerilor prezidențiale încă se joacă, ceea ce ar putea duce la creșterea participării la vot, adică o excelentă veste pentru democrația noastră”, a conchis directorul INSCOP.
