Milioane de oameni au ieșit în stradă zilele trecute în Iran, iar autoritățile au recurs ieri la închiderea internetului, în încercarea de a-i contracara pe protestatari. Zeci de morți și sute de răniți au fost raportați în ceea ce unii au catalogat drept cele mai mari proteste împotriva regimului ayatollahului de la instalarea acestuia la putere, în 1979. Nemulțumirea populației vine pe fondul problemelor economice tot mai grave.
Peste 340 de proteste au avut loc în toate cele 31 de provincii ale Iranului, conform informațiilor furnizate de „Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului”, cu sediul în SUA.
Numărul morților a ajuns la cel puțin 38, precizează agenția, iar totodată au fost arestați aproximativ 2.200 de oameni. Grupul se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru relatările sale și a oferit, în trecut, informații cu un grad ridicat de acuratețe despre proteste similare.
Presa de stat iraniană a furnizat puține informații despre demonstrații, în încercarea de a evita reflectarea amplorii manifestațiilor. În mare parte, videoclipurile apărute online oferă doar imagini scurte cu străzi pline de manifestanți sau surprind sunetul focurilor de armă.
În general, jurnaliștii din Iran se confruntă, de asemenea, cu un nivel ridicat de cenzură în ceea ce privește reportajele lor. De exemplu, este necesară obținerea unei permisiuni pentru a călători prin țară, iar aceștia sunt frecvent amenințați cu hărțuirea sau arestarea de către autorități.
Protestatarii nu par însă să se oprească, în ciuda apelului liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a declarat că „manifestanții trebuie puși la locul lor”.
El i-a cerut președintelui american Donald Trump să se „concentreze asupra problemelor propriei sale țări”, într-un discurs televizat susținut vineri, în contextul extinderii protestelor antiguvernamentale în întreaga țară, notează CNN.
În primele sale declarații publice de la începutul manifestațiilor, Khamenei a afirmat: „Există unii agitatori care vor să-l mulțumească pe președintele american distrugând bunuri publice. Un popor iranian unit va învinge toți dușmanii. Îi cer urgent lui Trump să se concentreze pe problemele propriei sale țări”.
„Republica Islamică a ajuns la putere prin sângele a sute de mii de oameni nobili. Republica Islamică nu va da înapoi în fața celor care caută să ne distrugă”, a spus el.
De la ce au pornit noile manifestații
Prăbușirea rialului, moneda națională a țării, a dus la o criză economică tot mai accentuată în Iran. Prețurile la carne, orez și alte alimente de bază pentru populația iraniană sunt în creștere accelerată, iar rata anuală a inflației a ajuns la aproximativ 40%.
În decembrie, Iranul a introdus un nou mecanism de stabilire a prețurilor pentru benzina subvenționată la nivel național, ceea ce a dus la majorarea tarifelor. În mod evident, această decizie a generat nemulțumire în rândul populației, oamenii fiind obișnuiți cu vechile prețuri, care se numărau printre cele mai scăzute din lume în ceea ce privește carburantul.
Totodată, guvernul urmează să revizuiască acest mecanism din trei în trei luni, ceea ce ar putea duce la noi creșteri în viitor. În plus, se așteaptă ca prețurile la alimente să crească brusc după ce Banca Centrală a Iranului a eliminat în ultimele zile cursul de schimb preferențial dolar–rial, subvenționat, pentru toate produsele, cu excepția medicamentelor și grâului.
Protestele au început la sfârșitul lunii decembrie, pornind de la comercianții din Teheran, înainte de a se extinde în întreaga țară. Deși inițial s-au concentrat pe probleme economice, demonstrațiile au devenit rapid anti-guvernamentale, iar căderea ayatollahului a devenit una dintre principalele doleanțe.
Furia a mocnit de-a lungul anilor, în special după moartea Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției în 2022, eveniment care a declanșat proteste la nivel național. De asemenea, manifestații în masă au avut loc și în perioada 2019–2020, când sute de protestatari au fost uciși.
Trump și-a manifestat dorința de a interveni de partea manifestanților
Președintele american a avertizat ieri autoritățile iraniene să nu ucidă protestatari, lăudându-i pe iranieni drept „oameni curajoși”. Apelul vine după o postare de acum mai bine de o săptămână, în care a afirmat pe Truth Social că, dacă Iranul „ucide violent protestatari pașnici, așa cum este obiceiul lor, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor”.
Trump i-a spus podcasterului Hugh Hewitt că liderilor iranieni „li s-a spus foarte clar că, dacă fac asta (n.r. – ucid protestatari), vor trebui să plătească pentru asta na naiba”.
Aceasta este a treia oară de la începutul protestelor, pe 28 decembrie, când Trump avertizează Teheranul să nu ucidă demonstranți, sugerând posibilitatea unei intervenții americane. În mod evident, au apărut speculații inclusiv despre o eventuală acțiune militară a SUA.
Adresându-se direct iranienilor, Trump i-a îndemnat pe oameni să „lupte pentru libertate” și a declarat: „Nu există nimic ca libertatea. Sunteți oameni curajoși. Este păcat ce s-a întâmplat cu țara voastră”.
JD Vance își declară și el sprijinul pentru protestatari
Cunoscut mai degrabă pentru descurajarea intervențiilor militare ale Statelor Unite în străinătate, JD Vance a susținut ieri o conferință de presă în care a abordat mai multe teme, inclusiv situația din Iran.
Vicepreședintele JD Vance a declarat că administrația americană este alături de „oricine este implicat în proteste pașnice” și care încearcă să își exercite „dreptul la liberă asociere și să își facă vocea auzită”, inclusiv în Iran.
„Evident, regimul iranian are o mulțime de probleme, așa cum a spus și președintele Statelor Unite. Cel mai inteligent lucru pe care l-ar fi putut face, încă de acum două luni, dar pe care îl poate face și acum, este să intre într-o negociere reală cu Statele Unite cu privire la programul lor nuclear”, a declarat Vance reporterilor de la Casa Albă.
„Îl voi lăsa pe președinte să vorbească despre ce vom face în viitor. Dar, cu siguranță, suntem alături de oricine din întreaga lume, inclusiv de poporul iranian, care își apără drepturile”, a adăugat el.
Programul nuclear iranian, o problemă pentru administrația americană
Iranul a susținut timp de decenii că programul său nuclear are un scop pașnic. Cu toate acestea, oficiali iranieni au afirmat tot mai des că ar dori să dezvolte o armă nucleară. Iranul îmbogățise uraniu la niveluri aproape suficiente pentru utilizare militară înainte de atacul american din iunie, devenind singura țară din lume fără un program oficial de arme nucleare care a atins acest nivel.
Teheranul și-a redus, de asemenea, cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), organismul de supraveghere nucleară al ONU, pe fondul creșterii tensiunilor legate de programul său nuclear. Directorul general al AIEA a avertizat că Iranul ar putea construi până la 10 bombe nucleare dacă ar decide să își transforme actualul program într-unul de armament.
Agențiile de informații americane au evaluat că Iranul nu a început încă un astfel de program, dar a „întreprins activități care îl poziționează mai bine pentru a produce un dispozitiv nuclear, dacă alege să facă acest lucru”.
Iranul a declarat recent că nu mai îmbogățește uraniu în niciun loc din țară, încercând să transmită Occidentului că rămâne deschis unor potențiale negocieri privind programul său nuclear, în vederea relaxării sancțiunilor. Cu toate acestea, nu au existat discuții semnificative în lunile care au urmat războiului din iunie.
